Siguranța alimentară a UE, suprasolicitată: nu toate substanțele din alimente sunt verificate!

Sistemul Uniunii Europene în materie de siguranță alimentară este suprasolicitat, arată un raport al Curții de Conturi Europene, intitulat ”Pericolele chimice din hrana noastră: politica UE în materie de siguranță alimentară ne protejează, dar se confruntă cu provocări”, dat publicității în luna ianuarie 2019. Curtea a constatat că unele state membre controlează mai frecvent decât altele anumite grupuri de substanțe chimice, ce pot pune în pericol sănătatea, iar cadrul juridic fiind foarte vast ”autoritățile publice estimează că este dificil pentru ele să se achite singure de toate responsabilitățile care le revin”. Curtea a constatat existența a o serie de incoerențe și dificultăți cu care se confruntă modelul UE în materie de siguranță alimentară.

Audit despre pericolele chimice

Politica UE de siguranță alimentară vizează garantarea unui nivel ridicat de protecție a vieții și a sănătății umane și urmărește protejarea cetățenilor UE împotriva pericolelor ce pot fi prezente în produsele alimentare: fizice, chimice și biologice.

Auditul Curții de Conturi, realizat în perioada decembrie 2017-mai 2018, a vizat pericolele chimice, modelul UE privind siguranța alimentară privind substanțele chimice fiind considerat unul de referință la nivel mondial.  Cu toate acestea, ”Curtea a constatat că unele state membre controlează mai frecvent anumite grupuri de substanțe chimice decât pe altele, iar cadrul juridic este atât de vast încât autoritățile publice estimează că este dificil pentru ele să se achite singure de toate responsabilitățile care le revin. Cea mai bună soluție pentru ca modelul UE să rămână credibil este completarea sistemelor de control public cu sisteme de control din sectorul privat. Or, sinergiile dintre sistemul de control public și cel privat abia au început să fie analizate”, se precizează în Raport.

Provocări pentru modelul de siguranță alimentară al UE

Pericolele chimice se referă la substanțele ce pot produce efecte negative asupra sănătății. Substanțele chimice prezente în alimente pot acționa ca perturbatori endocrini, iar antibioticele utilizate în tratamentul animalelor pot crește rezistența la antimicrobiene.

Potrivit Raportului ”substanțele chimice care fac obiectul legislației alimentare a UE reprezintă doar o parte din numărul total de substanțe chimice de pe piață. Proporția exactă nu este cunoscută”, iar anual sunt depuse noi cereri de autorizare pentru substanțe noi.

Raportul amintește și faptul că în urma controalelor efectuate în trei state membre, Italia, Țările de Jos și Slovenia, Curtea a constatat că, ”verificările cu privire la aromele alimentare, la enzimele alimentare și la suplimentele alimentare sunt foarte limitate atât pentru produsele de origine animală, cât și pentru cele de origine nonanimală. În plus, alimentele de origine animală fac rareori obiectul unor controale vizând aditivii sau pesticidele și contaminanții reglementați prin alte instrumente juridice ale UE decât Directiva 96/23/CE ”.

Arina TOTH