Sfatul medicului: tratează virozele la copil în mod corespunzător!

Sezonul infecțiilor respiratorii este în toi, iar cei mai predispuși sunt copiii, în special cei mici, mai ales că sistemul lor imunitar este încă în formare. Infecțiile respiratorii netratate corespunzător pot lăsa ”amprente” în organism, ce conduc ulterior la apariția complicațiilor. Într-un interviu acordat cotidianului Zi de Zi, Dr. Marinela Olivia Gabor, medic primar pneumolog și specialist pediatru, coordonator al Compartimentului Pneumologie TBC Copii a Spitalului Clinic Județean Mureș a oferit mai multe detalii despre infecțiile respiratorii la copii, dar și despre cele mai frecvente greșeli ale părinților privind managementul corect în cazul apariției unei infecții respiratorii la aceștia.

Reporter: Care sunt cele mai frecvente infecții respiratorii la copii și la ce sunt predispuși mai des cei mici?

Dr. Marinela Olivia Gabor: Printre cele mai frecvente infecții respiratorii sunt rinofaringitele, sinuzitele, traheobronșitele. O rinofaringită înseamnă inflamația faringelui și a nasului. Este cea mai banală infecție respiratorie, dar care poate cauza neplăceri destul de mari, în special la copiii mici. Se manifestă cu dureri în gât, secreție nazală, transparentă, obstrucție nazală, durere de cap, uneori febră moderată până la 39 de grade, refuzul alimentației din cauza durerii de gât și o stare de oboseală permanentă, uneori somnolență ușoară.

Sinuzita se manifestă, de obicei, cu nas înfundat, cefalee, dureri ale feței, febră. La sinuzită componenta virală este doar declanșatoare, de obicei se suprainfectează și necesită tratament antibiotic pentru că poate evolua spre complicații locale, otită și chiar meningită.

Traheobronșita este o infecție a traheei și a bronhiilor mari, se manifestă în special prin tuse iritativă, uscată, uneori urmată de vărsături, care împiedică respirația și alimentația.

Acestea ar fi cele mai frecvente infecții, dar bineînțeles că ele se pot complica cu pneumonii, bronhopneumonii, uneori meningite, otite la copiii mici.

Copiii mici, până ce intră în colectivitate, de obicei sunt protejați dacă părinții lor nu sunt fumători. Expunerea la fumat a copilului mic este un factor care favorizează infecțiile respiratorii pentru că fumul de țigară este iritant pentru căile respiratorii.

În special aceste infecții virale apar la copiii care intră în colectivitate, ei fiind aduși de acasă cu un sistem imun în dezvoltare. Dacă sunt depistate la timp, aceste viroze se pot vindeca fără nicio problemă.

Rep.: Cum evoluează în timp, în organism, o infecție respiratorie care nu este tratată corespunzător?

M.O.G.: Aceste infecții provoacă inflamarea căilor respiratorii, secreții mai abundente, care nu se elimină așa de ușor, stagnează în căile respiratorii și provoacă modificări ale mucoasei favorizând apariția altor infecții respiratorii, rămân niște”cicatrici”- se numesc bronșite cronice sau uneori pot să provoace o mică dilatare a bronhiilor și, fiind creați niște factori favorizanți locali, acolo infecțiile se cantonează mai frecvent și se vindecă mai greu. Orice infecție netratată poate să lase niște urme, modificări pulmonare.

Rep.: Cum pot fi prevenite aceste infecții respiratorii în rândul copiilor?

M.O.G.: Prevenția începe de acasă, în condiții de igienă, de alimentație, de care toată lumea vorbește dar prea puțini o respectă. Se începe cu o alimentație cât mai naturală, evitarea produselor pline de coloranți și fără valoare nutritivă, în special dulciuri și produse fast food. Se știe că copiii mici nu prea mănâncă fructe și legume, dar trebuie să îi obișnuim cu așa ceva. De asemenea, contează foarte mult mediul în care trăiesc în casă, să nu fie expusi la fum de țigară, mucegai, umezeală, prea mult praf-aglomerația de jucării de pluș conține praf, acarieni care pot să favorizeze inclusiv apariția alergiilor respiratorii. Prima dată apare rinita alergică care, dacă nu este depistată la timp și tratată, poate să evolueze spre astm bronșic.

În totalitate, aceste viroze nu pot fi prevenite, se și spune că niște episoade virale ușoare imunizează organismul și nu fac rău, dar se poate preveni evoluția către complicații.

Rep.: Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac părinții când vine vorba de apariția unei infecții respiratorii?

M.O.G.: În general părinții nu observă de la bun început că copilul lor este bolnav, că îi curge nasul, tușește, o consideră o afecțiune banală și nu o tratează. Ei se adresează medicului doar când apar complicațiile.

Părinții trebuie să țină cont de faptul că dacă observă apariția unei viroze la copil este bine ca acesta să fie izolat 2-3 zile la domiciliu până ce îi trece febra sau tusea, să fie hidratat. Există acum medicamente cu efect antiviral, extrase din plante, fără reacții adverse. Să nu abuzeze de paracetamol, ibuprofen, paxeladină și efedrină, de antibiotice, care doar ameliorează simptomele bolii, dar nu previn complicațiile și pot da reacții adverse importante, cu afectare hepato-renală.

O altă greșeală este că părinții merg și cumpără medicamente direct de la farmacie, evitând consultarea cu medicul.

Însă dacă un copil are o infecție respiratorie trebuie să i se dea un tratament simptomatic, să fie lăsat să se odihneasca, să i se dea lichide călduțe și, între timp, să i se facă un exudat faringian sau nazal să se vadă dacă este și o afecțiune microbiană asociată și două trei zile, până ce apare rezultatul, să fie urmărit și izolat la domiciliu. Dacă exudatul nazofaringian este pozitiv atunci i se dă antibiotic conform antibiogramei, dacă nu, este tratat ca și o viroză, în continuare.

Rep.: Există deja o rezistență la antibiotice în rândul copiilor?

M.O.G.: Există, noi ne confruntăm destul de frecvent cu microbi rezistenți la antibiotice. Stafilococii câștigă cel mai frecvent rezistența la antibiotice, în special la penicilină, ampicilină, eritromicină, dar și infecțiile streptococice și pneumococice sunt frecvente.

Rep.: Ne poate ajuta și natura, produsele naturiste, în prevenirea acestor infecții respiratorii?

M.O.G.: Există și remedii naturiste foarte bine puse la punct și care sunt eficiente, chiar cu efect antiviral topic (local); noi le și asociem în tratamentul infecțiilor ușoare, chiar evitând antibioticele de sinteză. Sunt indicate în special de la vârsta de un an, un an și jumătate. La noi, problema sunt copiii cu vârsta mai mică de 1an, la care nu putem să asociem orice medicament, în primul rând pentru că nici nu sunt studii medicale pe copii așa de mici și nici nu știm care medicament ajută și care dăunează, ei având o imunitate imatură.

A consemnat Arina TOTH