Proiectul educațional Education 4 change revitalizează educația mureșeană

Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Mureș derulează începând cu luna august 2018, proiectul Education 4 change, finanțat cu suma de 17.185 euro prin Granturile SEE – Mecanismul Financiar 2014-2021 în cadrul Programului de Educație, Burse, Ucenicie și Antreprenoriatul Tinerilor în România. Loredana Moldovan și Daniela Ilioasa, consilieri participanți în cadrul proiectului, au făcut o prezentare la Inspectoratul Școlar Județean, la care au participat numeroase cadre didactice.

„Ținta proiectului a fost fixată în urma identificării acestei vulnerabilități, anume tranziția elevilor de la ciclul primar la ciclul gimnazial și ne-am propus să sprijinim acomodarea elevilor de clasa a V-a pentru că am observat că diversificarea bruscă a relațiilor elev-profesor și nevoia lor de a se adapta la stilul de predare diferit al profesorilor, dar și această noutate pentru ei, evaluarea cu note, uneori faptul că este un colectiv nou, toate aceste aspecte creează o vulnerabilitate pentru elevi și ridică o serie de probleme. O altă nevoie pe care am identificat-o a fot aceea de a sprijini diriginții și ne-am gândit la ore de consiliere și orientare. Ne-am gândit că această oră ar putea să răspundă acestor nevoi. Cei șapte consilieri care fac parte din echipa de proiect nu pot acoperi nevoia multor școli, ne-am gândit că vom lucra în echipă și ne-am gândit că trebuie să dezvoltăm competența specialiștilor noștri de a crea echipe eficiente de lucru. Fiecare dintre cei șapte consilieri care a participat sau va participa la cursul de mobilitate din Oslo va lucra mai departe cu alți patru consilieri din rețeaua CJRAE și fiecare dintre cei patru consilieri își va dezvolta competența de a lucra mai departe cu diriginții din propria școală”, a explicat Loredana Moldovan.

900 de elevi beneficiari, 28 de școli implicate

Activitățile de follow-up ale proiectului vor cuprinde: Conferința Education 4 change, un seminar adresat tuturor consilierilor școlari din rețeaua CJRAE Mureș precum și elaborarea unui ghid de bune practici educaționale adresat profesorilor diriginți.

Aproximativ 900 de elevi vor beneficia de acest proiect, prin implicarea a 28 de școli gimnaziale din județul Mureș, inclusiv a celor șapte școli arondate consilierilor școlari participanți la mobilitate: Școala Gimnazială „Dacia”, Colegiul Național „Al. Papiu Ilarian”, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”, Colegiul Național „Unirea”, Școala Nr.7, Școala Gimnazială Acățari și Școala Gimnazială „Aurel Mosora” din Sighișoara.

Proiectul Education 4 change este implementat de CJRAE Mureș în perioada 1 august 2018 – 31 august 2019.

Echipa de proiect este formată din: Loredana Moldovan (responsabil proiect și consilier școlar la Școala Gimnazială „Dacia”), Daniela Ilioasa (prof. consilier școlar la Colegiul Național „Al. Papiu Ilarian”), Annamaria Papai (prof. consilier școlar CJAP la Școala Gimnazială Cristești), Claudia Tăban (prof. consilier școlar la Colegiul Național „Unirea”), Melania Cozma (prof. consilier școlar la Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”), Carmen Nichiforiuc (prof. consilier școlar la Școala nr. 7) și Bocskay László (prof. consilier școlar la Școala Gimnazială „Aurel Mosora” din Sighișoara).

Un moment special al proiectului „The teacher as a change agent / Profesorul ca agent al schimbării” a fost vizita la Școala Nyskolen din Oslo, considerată una dintre cele mai moderne școli elementare din Norvegia. Nyskolen este o școală mică, cu doar 100 de copii și un număr de 20 de adulți. În intervalul 3-7 decembrie 2018, patru consilieri au participat la cursul de mobilitate, urmând ca în cursul lunii februarie a acestui an să participe și ceilalți trei consilieri. Printre consilierii care au vizitat Școala Nyskolen s-a numărat și Daniela Ilioasa, care a vorbit despre experiența ei, precizând totodată că, deși Nyskolen este o școală privată, guvernul norvegian finanțează școlile private în proporție de 80%.

Elevul, factor de decizie

Abordată din punct de vedere al comunicării și relațiilor psiho-sociale, Şcoala Nyskolen este considerată deosebită, datorită relaţiilor strânse dintre personalul angajat şi elevi, relaţii bazate pe prietenie, respect, acceptare şi apartenenţă.

Elementele cheie ale școlii democrate sunt grupurile mici de predare, formate din 10-15 elevi, densitatea mare a adulților din jurul lor, soluţile reale în rezolvarea conflictelor, predare periodică realizată de către elevi care sunt foarte motivaţi şi interesaţi să se dezvolte profesional, dar și masa de prânz organizată cu sprijinul elevilor.

Succesul Școlii Nyskolen constă în participarea reală, activă a elevilor la deciziile școlii, egalitatea de șanse, crearea unui mediu social optim, iar acest grup relativ mic este o reprezentare clară a modului de funcţionare democratică fără nici o autoritate centrală.

Daniela Ilioasa a precizat că școala funcționează după un set de reguli de bază foarte restrâns, dar clare și inflexibile, la care se adaugă un set mai larg, stabilit de comun acord cu elevii.
„Copiii sunt responsabilizați mereu, să ia decizii, să gândească critic, să vină cu decizii și să își asume. N-am văzut, de exemplu, vreun copil folosind un telefon mobil. Mi s-a spus că ei au cerut, că elevii consideră că pierd vreme, că ei acolo trebuie să interacționeze, că vor să comunice, că au atâtea de făcut. De asemenea, nu există sală profesorală. Profesorii stau pe unde doresc, mănâncă împreună cu copiii și au activități, toate în ideea că profesorul este cel care însoțește copilul ca și cum ar fi un frate mai mare și cu mai multă expertiză sau un adult de încredere”, a explicat Daniela Ilioasa. Tot elevii au decis ca mai multe ore să se țină în engleză, limbă pe care oricum o învățau deja și o vorbeau la un nivel bun.

Cooperare și feedback permanent, pentru rezultate pozitive

La finalul prezentării, participanții au putut adresa întrebări, și-au exprimat punctele de vedere și au oferit un feedback. Illés Ildikó, inspector școlar adjunct, și-a împărtășit cu cei prezenți concluzia la care a ajuns la final: „Primul pas ar fi să ajungem la normalitate și simplitate, să dispară atitudinea de superioritate atât în cazul profesorilor, cât și al părinților și, astfel, am putea să ne axăm pe nevoile copiilor și să îi creștem astfel încât să devină respectuoși. Dacă părinții, copiii și cadrele didactice vor participa împreună la modificarea și normalizarea acestor probleme, vom avea rezultate.”

Andrei VORNICU