Campanie de amploare a gestionării deșeurilor realizată de Ministerul Mediului: 10% din siturile contaminate din ţară, în Mureş

Miercuri, 13 februarie, Ministerul Mediului a organizat în Sala Mare de ședințe a Palatului Administrativ din Târgu-Mureș o conferință de instruire și diseminare a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, a ghidurilor de bune practici și a legislației în domeniul gestionării deșeurilor.

Conferința a fost una cu caracter regional, a doua de acest tip după cea de la Suceava, întrunind în sală reprezentanți ai județelor Mureș, Alba, Bistrița-Năsăud, Cluj și Sibiu și fiind prezentată de directorul Realitatea TV, Edward Pastia. „Mi-am dat seama destul de rapid că dacă vreau să-mi fie cald, trebuie să-mi cumpăr o aerotermă, și nu neapărat să încălzesc planeta. La Geneva am aruncat o țigară pe jos, m-a costat treaba asta 180 de euro și de atunci nu „înghit” orice deșeu pe care îl produc. Am mai aflat de asemenea că bunul simț nu se poate doar legifera, depinde foarte mult de cetățean și că educația se poate căpăta, prin convingere sau constrângere”, a spus în deschidere Edward Pastia.

Deșeurile trebuie privite ca o resursă

La eveniment au participat diverși reprezentanți ai Ministerului Mediului, consilieri și aleși locali, printre care îi amintim pe Flaviu Ardelean, directorul Direcției Generale Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase din cadrul Ministerului Mediului (DGDSCSP), Cosmin Dorin Teodoru, directorul general DGDSCSP, Cecilia Martin, consilier DGDSCSP, Szep Robert, comisarul adjunct al Gărzii Naționale de Mediu, Cristian Șologon, secretarul de stat MDRAP, Marius Marinoff, consilierul Ministerului Mediului, Mircea Dușa, prefectul județului Mureș, dar și Alexandru Cîmpeanu și Ovidiu Dancu, vicepreședinții Consiliului Județean Mureș.

Scopul proiectului „Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de a implementa politica în domeniul managementului deșeurilor și al siturilor contaminate” este de a întări capacitatea administrativă a Ministerului Mediului și de a dezvolta și implementa politica de gestionare a deșeurilor și siturilor contaminate prin autoritățile locale și publice centrale.

Ținta Ministerului Mediului este de a redirecționa de la groapa de gunoi minimum 95% din deșeuri, deci practic să privească deșeurile ca o resursă. Încălzirea globală a devenit tot mai reală, iar al treilea vinovat este groapa de gunoi. Conform informațiilor furnizate de Marius Marinoff, compoziția deșeurilor din România este de 60% materii organice, 15% plastic, 15% hârtie și carton, 5% sticlă, 3% deșeuri metalice și 2% alte materiale.

Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 30 de luni începând încă din mai 2016 și are un buget total de 16.126.845 lei prin asistența comunitară nerambursabilă asigurată din Fondul Social European.

Campania reprezintă un prim-pas spre îmbunătățire

Conform Ceciliei Martin, consilier DGDSCSP, obiectivele programului sunt reprezentate de elaborarea de documente strategice în domeniul managementului deșeurilor și a Planului Național de Prevenire a Generării de Deșeuri și evaluarea strategică de mediu, elaborarea metodologiei și conținutului raportului geologic de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului, a metodologiilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate, printre altelele, și privind regulile și sursele de finanțare stabilite pentru aplicarea principiului „poluatorul plătește”, elaborarea unui ghid de bune practici pentru autoritățile publice locale, revizuirea și elaborarea motodologiei-cadru și nu în ultimul rând, realizarea unor campanii de conștientizare și instruire orientate către administrația centrală, echipele de management a proiectelor de management al deșeurilor, autoritățile publice și companiile implicate.

„Faptul că ne-am adunat toți aici este un lucru fantastic, înseamnă că ne interesează pe toți același lucru, pot să spun că este o sărbătoare a deșeurilor pentru că aceasta este a doua conferință regională din numărul de 10 care vor avea loc în luna februarie, demarate în urma proiectului de la începutul anului 2015”, a spus Cecilia Martin.

Consiliul Județean va pune în aplicare normele metodologice

Cu mai multe precizări legat de acest proiect de anvergură a venit Cosmin Teodoru, directorul general DGDSCSP.

„Important astăzi este să stabilim prioritățile fiecărei autorități publice locale, să înțeleagă ce au de făcut, pentru că sistemul de gestionare a deșeurilor la nivel local are multe lacune și trebuie resetat. Intenția Ministerului Mediului este foarte clară, avem niște ținte de atins până în 2020, suntem destul de întârziați, dar am rămas optimiști. S-a aprobat un plan național, așteptăm acum implicarea autorităților locale. Consiliul Județean va trebui să aibă grijă ca planul lor județean să cuprindă măsurile legislative care au apărut la începutul acestui an, vorbim de Ordonanța 74, unde s-au stabilit mult mai clar ca până acum responsabilitățile fiecărui actor de pe lanțul de gestionare a deșeurilor. Este o obligație a fiecărui Consiliu Județean în parte. Normele metodologice există, va trebui doar să le pună în aplicare. Fiecare județ în parte a primit o finanțare de la Uniunea Europeană pe celebrele sisteme de management integrat al deșeurilor”, a spus Cosmin Teodoru.

Tot el a precizat că județul Mureș este destul de avasat, însă „singura problemă care se întrevede și aici și în alte locuri este că datorită întârzierilor apărute de-a lungul timpului, sistemele tehnologice par să nu mai fie adapatate la momentul actual și vor trebui să găsească soluții cu care noi ne-am arătat disponibilitatea să-i ajutăm și să-i finanțăm cu atingerea țintelor”.

3 situri contaminate din 30 se află în Mureş

În măsură să ne spună mai multe despre cazurile concrete de la noi din județ, a fost Dănuț Stefănescu, directorul Agenției de Protecția Mediului Mureș, prezent și el în sală.

„În județul Mureș din fericire nu avem niciun depozit neconform de deșeuri menajere, toate depozitele au fost închise la termenele stabilite, au fost ecologizate, deci această problemă nu mai există. În schimb, mai avem trei depozite de deșeuri industriale, depozitul de substanțe periculoase, fost al Azomureșului, acum al Primăriei municipiului Târgu-Mureș și cele trei bataluri care aparțin de Bicapa Târnăveni și depozitul de deșeuri nepericuloase a fostului Carbid Fox, tot la Târnăveni. Aceste depozite sunt principala problemă, problemă care și la nivelul Uniunii Europene s-a ridicat, chiar avem un infringment printre alte depozite și aceste trei depozite. Cel de la Primăria Târgu-Mureș, al Azomureșului, pe bani europeni, este în procedura de închidere și ecologizare, la cel de la Bicapa Târnăveni s-au făcut studiile, s-au făcut diferite modelări, sperăm că și acela se va închide la o dată oarecare, dar la depozitul de substanțe nepericuloase de la Carbid Fox stă altfel situația, în momentul de față nu s-a făcut nimic pentru ecologizarea acestuia”, a spus Dănuț Stefănescu.

Tot el a precizat, că deținătorii Bicapa s-au angajat ei că vor face ei ecologizarea prin folosirea deșeurilor pentru a obține materii prime. Cosmin Teodoru nu este la fel de optimist. „La Bicapa este un proces pe care îl știm de câțiva ani de zile, se tot încearcă tot felul de soluții, unele mai ciudate decât altele și din păcate finalitatea este pe care o știm cu toții, zero. Singura soluție la momentul actual este ca statul să intre el în posesia acestor terenuri, altfel nu se pot finanța”, a spus directorul DGDSCSP.

Singura soluție – să intre în proprietatea statului

La nivel național au rămas aproximativ 30 de astfel de cazuri, ceea ce înseamnă că doar în județul Mureș se află 10% din problemă. Cea mai mare problemă pe care o au aceste situri contaminate este că se află în proprietate privată. „Este complicat ca statul să finanțeze un operator privat care la un moment dat în cursul timpului nu și-a îndeplinit obligațiile, unii dintre ei au intrat în insolvență, alții mai nou inventează falimentul și dizolvarea. Nu e ușor, însă vom găsi posibilitatea legală ca statul să intre în proprietatea acestor depozite pentru a le putea finanța”, a spus Cosmin Teodoru.

Dacă aceste acțiuni nu vor fi aplicate, riscăm niște penalități de la Comisia Europeană, iar sumele sunt considerabile, cea mai mică fiind de aproximativ 200.000 de euro.

Inamicul naturii numărul 1 suntem chiar noi

Nu este cazul să ne bazăm doar pe autorități pentru această problemă, rezolvarea vine în primul rând de la noi, prin educație și prin puterea exemplului. „Voluntarii în problema gestiunii deșeurilor au un mare rol în primul rând pentru educație. Ei pot face o educație în special la tineret, la copiii de școală, prin diferite acțiuni, cum a fost „Let’s Do It, Romania!”, o acțiune națională foarte mare la care au participat mii de cetățeni, care să vadă că de fapt ce aruncă ei unde nu trebuie ajunge în mediu și produce un disconfort și chiar un atentat asupra sănătății populației”, a subliniat Dănuț Stefănescu.

„Este bine ca fiecare acasă să ne facem bucățica noastră de obligație, să separăm deșeurile și apoi să le oferim serviciului public pentru a fi transportate mai departe și valorificate la reciclare. În ultimul timp am intensificat și acțiunile de conștientizare, ca și aceasta de acum, autoritățile publice locale au înțeles, au avut discuții la nivelul lor de servicii publice și se pare că salubriștii încet încet intră în normalitate”, a adăugat în încheiere Cosmin Teodoru.