Share

Home / Slider / Două interprete mimico-gestuale reprezintă legătura cu lumea a zeci de surzi în județul Mureș
Takács Éva, director executiv și interpret al Asociației Naționale a Surzilor din România, filiala Mureș, o prezență indispensabilă (Foto: Andrei Vornicu)

Două interprete mimico-gestuale reprezintă legătura cu lumea a zeci de surzi în județul Mureș

La nivelul județului Mureș trăiesc aproximativ 300 de persoane surde, iar o parte dintre acestea sunt membre ale Asociației Naționale a Surzilor din România, filiala Mureș. Într-o lume din ce în ce mai competitivă, mai agresivă și mai alertă, în care supraviețuirea depinde atât de gradul de adaptare la mediu, dar și de folosirea la maxim a capacităților proprii, incapacitatea de a folosi unul dintre simțuri poate afecta grav existența de zi de cu zi. În acest sens, persoanele care nu aud se află, deseori, în imposibilitatea de a comunica eficient cu semenii, chiar dacă aceștia sunt binevoitori, iar în acest caz se impune intervenția unor structuri abilitate, care să înlesnească interacțiunile între cele două medii. Comunicarea este o noțiune cheie în prezent, iar în cazul surzilor, aceasta se realizează prin limbajul semnelor care este, însă, de neînțeles pentru cei care aud. Aici încearcă să facă o diferență pozitivă Asociația Surzilor Mureș, chiar dacă bugetul de care dispune e departe de a fi ideal. Asociația se autosusține din cotizația de membru, din 2% din impozitul pe venit a celor ce vor să susțină Asociația, sponsorizări, donații și un oarecare ajutor de la stat, prin ANPD, care acoperă parțial salariile angajaților.

Tehnologia, principalul aliat

Cea mai importantă activitate pe care Asociația Surzilor Mureș o desfășoară este aceea de consiliere, mediere în limbajul mimico-gestual și de însoțire a celor care au nevoie peste tot unde este necesar: în domeniul medical (la spital, la consultații la cabinete medicale), în domeniul justiției (tribunal, poliție, notariat) sau dacă întâlnesc texte cu terminologie specializată, caz în care sunt necesare explicitări. De asemenea, în fiecare marți după-masă are loc o întâlnire socială, dar și o ședință de informare neoficială, în cadrul căreia sunt explicate informații noi legate de economie, politică, bugete, dar și chestiuni cotidiene de interes general.

Deși pare greu de crezut, întreaga activitate de interpretare și de deplasare pe teren e realizată doar de două persoane, singurele angajate la nivel județean: Takács Éva, director executiv și interpret, și Mădălina-Angelica Kertes, interpret.

„Numărul de angajați este insuficient pentru ca să ne facem treaba așa cum trebuie, de calitate, să ne încadrăm în programul de lucru și surzii să beneficieze așa cum trebuie de serviciile noastre“, a declarat Takács Éva. „Să ne gândim la Sighișoara, Reghin, Luduș, Târnăveni, comunele din județ, poate are cineva o problemă pe undeva, sunt membrii noștri, iar noi nu ne putem deplasa. Avem noroc cu camerele web, pe care știu să le folosească în special cei tineri. De exemplu, în comuna Gheorghe Doja, datorită epidemiei de gripă, o persoană nu se poate deplasa până la Târgu Mureș. Mă anunță însă că merge la ora stabilită la medicul din comună, la momentul respectiv mă contactează pe camera web, și ne vedem și cu medicul în același timp. Îi explic acestuia motivul pentru care beneficiarul serviciilor noastre s-a dus acolo, iar medicul revine după consultație și îmi spune medicația și recomandările. Astfel reușim să economisim foarte mult timp, dar, din păcate, varianta nu se aplică în orice situație. Cu persoanele în vârstă ne este mai greu din acest punct de vedere, dar sistemul este foarte util inclusiv la bancă, dacă surzii au ceva de rezolvat. Este important ca atunci când mă duc la bancă să știu ce se întâmplă cu banii mei, cu ratele mele, dar prin camera web pot comunica direct cu angajatul de la bancă și îl pot lămuri apoi pe cel în cauză“, a explicat directoarea executivă a Asociației Surzilor Mureș.

O parte dintre membrii Asociației Surzilor Mureș (Sursă foto: Facebook)

Disproporția între cerere și resurse

Cea mai mare provocare pentru cele două interprete o reprezintă numărul mare de solicitări și imposibilitatea fizică de a fi prezente pretutindeni unde e nevoie. Deseori, acestea trebuie să însoțească pe cineva la SMURD și să își petreacă acolo întreaga noapte.

„Și surzii, deși sunt persoane cu dizabilități, sunt persoane la fel ca noi. Dacă noi, auzitorii, ne căsătorim, divorțăm, plecăm în străinătate, la fel și surzii fac aceleași lucruri, nasc copii, se supără, se ceartă, duc o viață asemenea nouă, doar că nu pot comunica în lumea auzitorilor. Legislația prevede că toate instituțiile publice trebuie să asigure interpret în limbajul mimico-gestual când intră în contact direct cu o persoană surdă. Asta ar însemna să angajeze pe cineva permanent, sau să încheie un protocol cu Asociația Surzilor. Sunt spitale cu care nu putem ajunge la o înțelegere. Este pe patul de spital un surdo-mut, iar medicul nu se poate înțelege cu acesta, dar spitalul nu e interesat să asigure un interpret. Știți unde e durerea? Când cerem ca aceste servicii să fie contra-cost. Nu putem să lucrăm pentru toată lumea pe gratis, la orice oră și oricând. Sau facem protocoale gratuite, dar când vine controlul, spitalele nu ne anunță când au pe patul de spital un surd, dar se acoperă cu hârtia respectivă. Nu suntem luați în seamă nici când oferim servicii gratuite. Firește, sunt și instituții cu care am avut o colaborare bună din prima zi, care au înțeles că au nevoie de serviciile noastre și ne-au plătit încă din prima secundă“, a relatat Takács Éva.

Persoanele surde nu au un vocabular dezvoltat într-o limbă vorbită fiindcă limbajul lor e format din semne gestuale. Prin urmare, gramatica, topica, toată structura și gândirea unei persoane surde este altfel decât a unei persoane auzitoare și se exprimă, în consecință, complet diferit.

Takács Éva a explicat motivul pentru care aportul unui interpret mimico-gestual este fundamental în numeroase circumstanțe oficiale: „Când mă duc la un notar, mă duc la un medic, nu ajunge să înțeleg în mare, ci trebuie se știu ce semnez la un notar, trebuie să știu exact ce probleme de sănătate am, trebuie să înțeleg foarte bine cum iau medicația, ce am voie să fac și ce nu. Cu o persoană surdă se comunică în limbajul semnelor și asta am dori să înțeleagă lumea și, astfel, să ne accepte.“

Asociația Surzilor Mureș desfășoară și diverse activități destinate membrilor săi, la nivel național și local, însă tăierile de buget din anul precedent și-au spus cuvântul.

Dorin Kertes (mijloc), președintele Asociației Surzilor Mureș

Când bugetul se micșorează

„În ceea ce privește activitatea culturală, este tot mai greu să ne organizăm, mai ales la competiții și evenimente la nivel național. Până anul trecut, am fost finanțați de ANPD (Autoritatea Națională a Persoanelor cu Dizabilități), bani cu care am asigurat cazarea când era vorba de o deplasare la nivel național, de exemplu festival de dans modern sau popular, concurs național de creație literară, pictură, sculptură. Anul trecut ni s-a tăiat bugetul și abia am mai reușit să organizăm câteva acțiuni naționale“, a declarat Takács Éva. „Pe linie sportivă, avem un club sportiv care merge în paralel cu Asociația Surzilor, se numește Clubul Sportiv al Surzilor Tăcerea, care are un calendar al activităților separat. De la noi, din Mureș, în special băieții participă la mini-fotbal, la tenis cu piciorul, futsal, table, șah și popice.“

Directoarea executivă a Asociației Surzilor Mureș a precizat, de asemenea, că tineretul e mai degrabă captivat de farmecul tehnologiei, în speță smartphone-urile, decât de magia sportului.

Mădălina-Angelica Kertes, interpret (prima la stânga)

Câteva aspecte pozitive

Statisticile sunt, însă, optimiste, și arată că numărul persoanelor surde este în descreștere. Majoritatea persoanelor surde dobândesc surditatea în urma unei boli precum otita purulentă sau meningita, din pricina unor traumatisme, dar și a tratamentelor cu antibiotice ototoxice, care atacă nervul auditiv, precum canamicina sau streptomicina. Din 100 de surzi, se nasc 4-5 persoane cu această deficiență, pe linie genetică. În prezent, la foarte multe maternități, la o zi sau două după naștere, nou-născuților li se face un screening prin intermediul căruia se depistează problemele de auz și, astfel, se pot lua măsuri imediate, care ulterior pot îmbunătăți situația medicală.

Pentru cei care aud, perspectiva unei vieți lipsite de sunet pare cruntă, însă familiile în care surzenia s-a moștenit ereditar, aceasta reprezintă un factor distinctiv care se bucură de apreciere.

„De exemplu, la unii dintre surzii noștri, surditatea se poate perpetua și 3-4 generații. Aceștia nu se supără din acest motiv. Comunitatea surzilor e considerată minoritate lingvistică și culturală. Aceștia sunt mândri că pot duce mai departe limbajul semnelor, chiar țin foarte mult la cultura și la limbajul lor“, a adăugat Takács Éva.

Andrei VORNICU

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

INTERVIU. György Dragomán are succes, dar literatura nu e o aventură lejeră: „A fost un drum lung până când am ajuns aici“

György Dragomán și Attila Bartis sunt cei mai apreciați și mai traduși prozatori maghiari contemporani …

Share
Share