„Mihai Viteazul” „un spectacol de neratat/ despre un erou de neuitat”, la Ansamblul Mureșul

Cum a fost viața lui Mihai Viteazul, o figură marcantă atât pentru istoriografia de limbă română cât și pentru cea maghiară? Și români și maghiari știm de Mihai Viteazul, știm că a fost un excelent conducător de oști, dar de aici lucrurile nu se mai „pupă”.

Avem un personaj istoric, mumă pentru unii, ciumă pentru alții, avem o serie de evenimente, esențiale pentru istoria românilor, mai puțin pentru cea a maghiarilor, dar importante deopotrivă pentru toți ardelenii. Și mai avem atâtea povești câți povestitori.

Székely Csaba, pornind de la date și documente istorice, având acces atât la istoriografia de limbă maghiară cât și la cea de limbă română, reface povestea voievodului Mihai Viteazul într-o cheie satirică, păstrând o structură clasică a textului. În spectacolul „Mihai Viteazul”, regizat de Andi Gherghe, ne vom întâlni cu un erou umanizat într-un registru comic, regizorul accentuând satira propusă de autor în cazul celorlalte personaje – boierii valahi, nobilii maghiari sau secuii.

În plus, registrul vizual propus de scenograful Bogdan Spătaru, prin decor și costume, vine în sprijinul texului și al abordării regizorale, stârnind râsul spectatorilor. Astfel, satira se adresează deopotrivă gâlcevilor politice și felului în care ne scriem/rescriem istoria, fie că e vorba de evenimente de acum câteva secole, fie că vorbim de istoria recentă – foarte recentă.

Spectacolul a adus, în 2018, în sala Ansamblului Mureșul aproximativ 900 de spectatori, români și maghiari, care au râs împreună de boierimea valahă, de nobilimea maghiară și de conducătorii secuilor – contemporani cu Mihai Viteazul, iar, la final, umorul i-a făcut să empatizeze cu eroul și să privească cu compasiune destinul tragic al voievodului.

Poate mai celebru decât spectacolul, a devenit afișul realizat de Bogdan Spătaru, după un concept gândit împreună cu regizorul Andi Gherghe. Asta după ce un membru al Adunării Obștești a încercat să-și facă un selfie în reflexia unui geam al Palatului Culturii, exact în dreptul afișului nostru.

Și cum s-a speriat, că ce mai postează el acum pe Facebook pentru fanii lui, a ales să facă o analiză afișului spectacolului „Mihai Viteazul”. Analiză din care reieșea că regizorul Székely Csaba (sic!) pune țara la fript. Cu aceeași ocazie a somat Teatrul Național Târgu Mureș să… (nu am înțeles exact ce să facă) și Primăria Municipiului Târgu Mureș să facă bine să ne cenzure afișul, în primă fază, apoi, cu un drum, chiar și spectacolul, că dacă membrul Adunării Obștești este și poet și filosof și-a amintit că se mai practica.

Oamenii care au văzut spectacolul și care ne urmăresc pe Facebook au reacționat cu mult umor și creativitate, iar noi, pentru a le mulțumi, i-am invitat la un concurs de critică de afiș pe pagina Teatru 3G Szinhaz.

Din păcate, asemănările cu personaje reale nu sunt întâmplătoare. Gâlceava din paharul virtual târgumureșean a ajuns chiar și în presa națională. Până la urmă, de ce nu, afișul e frumos, iar noi zicem că și lui Mihai Viteazul i-ar fi plăcut. Credem că, deși a fost un om dârz, avea totuși simțul umorului.

Și v-am spus povestea-așa, am încălecat pe-o șa… până la următoarea reprezentație din 25 februarie, de la ora 19.00, când, vorba autorului Székely Csaba, vă așteptăm la „un spectacol de neratat/ despre un erou de neuitat”, în sala de spectacole a Ansamblului Mureșul.

Biletele pot fi achiziționate online de pe biletmaster.ro, de la Agenția de Bilete a Palatului Culturii (de marți până vineri între orele 9.00-15.00 și sâmbătă-duminică între orele 9.00 – 14.00, sau telefonic la numărul 0365 451034.) sau de la BackStage.

Spectacolul nu este recomandat tinerilor având vârsta sub 14 ani.

„Mihai Viteazul” a fost realizat și se joacă cu ajutorul partenerilor: Reea, Compania „András Lóránt” și Ansamblul Artistic Mureșul.

Distribuția: Sebastian Marina, Alexandru Franceanu, George Bîrsan, Laura Mihalache, Raisa Ané, Stefan Roman, Cristi Bojan, Szabó János Szilárd, Narcis Zamfir, Károly Kovács și Benedek Botond
Scenografia: Bogdan Spataru
Muzica: Károly Kovács
Video: Andrei Gereb
Regia: Ándi Gherghe
Piesa a fost tradusă în limba română de Sándor László, iar scenele în limba germană au fost traduse de Elise Wilk.

(A.V.)