Conform celor prezentate în cadrul ultimei vizite realizate de Ministerul Mediului la Târgu-Mureș, județul nostru stă foarte prost la capitolul reciclare.
Încălzirea globală a devenit tot mai reală, iar al treilea vinovat este groapa de gunoi. Compoziția deșeurilor din România este de 60% materii organice, 15% plastic, 15% hârtie și carton, 5% sticlă, 3% deșeuri metalice și 2% alte materiale. „Sistemul de gestionare a deșeurilor la nivel local are multe lacune și trebuie resetat”, a spus Cosmin Dorin Teodoru, directorul general al Direcției Generale Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase din cadrul Ministerului Mediului aflat în vizită la Târgu-Mureș săptămâna trecută.
Cu toate că încă nu s-au pus bazele din partea autorităților a unor programe de colectare a deșeurilor, Laura Praja și Grig Iliescu din Târgu-Mureș, împreună cu vountarii contributori, își doresc totuși ca persoanele educate în arta reciclării, dar și cele care se află doar la început de drum, să aibă posibilitatea să ducă deșeurile în locurile în care acestea vor putea fi reutilizate. Prima acțiune comună de a oferi ceva societății a fost în 2015, când s-au gândit să facă 15 pachete pentru ShoeBox și din 15, au ajuns la 40.
Campania „Colectare pentru reciclare – Reciclezi și astfel donezi” se adresează tuturor celor care vor să trăiască într-un oraș curat, civilizat, într-o țară curată și civilizată. Membrii asociației își doresc să combine reciclatul cu ajutorarea celor care au nevoie. Astfel, prin acțiunile de strângere a deșeurilor și predare către centrele lor, veți contribui la proiecte sociale dedicate copiilor defavorizați, toate fondurile strânse de la reciclare revenindu-le lor sub formă de rechizite sau alimente. Beneficiarii sunt Mia’s Children și Centrul Maternal „Materna”.
Capace de PET-uri pentru o cauză nobilă
„Este esențial ca fiecare cetățean al acestui oraș, al acestei țări, să se gândească la natură, la mediul înconjurător atât de afectat de acțiunile noastre, ale oamenilor. Ce e important să facem? În primul rând, putem să diminuăm cantitatea de deșeuri pe care o producem, iar acest lucru este posibil fără cel mai mic efort fizic și financiar. Apoi, să selectăm (separăm) deșeurile din plastic de restul deșeurilor, iar următoarea faptă bună este să predăm deșeurile către cei competenți să le colecteze și apoi să le recicleze”, au spus membrii organizației.
Puteți susține proiectele Grupului de voluntari „Împreună reușim! Mureș” și să predați materialele pentru reciclat la unul din centrele pe care ei le pun la dispoziție. „Risipa alimentară și costul redus al ambalajelor ne fac să trecem cu vederea problema costurilor reale cu deșeurile. Faptul că ajung la groapa de gunoi ambalaje de plastic, pungi, folie și mai ales PET-uri e un lucru știut, cunoscut și recunoscut, însă nu mulți știu ce impact devastator au aceste gesturi ale noastre”, spune Grig Iliescu. Spre exemplu, unui PET aruncat la gunoi îi va lua peste 100 de ani de „așteptare” să se dezintegreze. Ei au venit cu o soluție simplă care se află la îndemâna oricui, și anume să strângă fiecare capacele de la PET-uri, care cântăresc mai mult decât PET-ul propriu-zis. Lor li se adaugă și inelul de la PET sau mânerul. Se pot depozita fără să ocupe mult spațiu în ambalajele de la apă de 5l. Astfel, ele pot fi preluate și transportante foarte ușor.
Conform celor transmise de organizație, există pe piață mai multe tipuri de plastic, cu temperaturi de topire distincte. Din acest motiv, companiile reciclatoare au programe diferite de reciclare. Spre exemplu, unele companii dețin utilaje performante de tocare și sortare, spre deosebire de cele care solicită separarea dopurilor de flacoane, altele refuză colectarea tipurilor de plastic ce necesită o temperatură prea ridicată de topire.
Puteți strânge baterii
Suntem o societate consumatoare de energie, iar bateriile sunt o parte integrantă a vieții noastre. „Cu toții folosim, la diferite aparate utilizate, ca sursă de energie, bateriile, însă puțini dintre noi știm ce impact devastator au acestea pentru mediul înconjurător. Spre exemplu, „bateriile-butoni”, folosite la ceasuri şi calculatoare, sunt cele mai periculoase pentru că au în componenţa lor peste 30% mercur. O baterie-buton poate contamina 600.000 de litri de apă, iar, în contact cu apa, mercurul formează o substanţă cancerigenă, care poate afecta grav sistemul nervos şi rinichii”, spune Grig Iliescu.
Folosim baterii zilnic, de la telecomandă și ceasul de mână, până la cântarul din baie sau aromatizatorul din sufragerie. O singură baterie uzată aruncată la coşul de gunoi, apoi ajunsă la groapa de gunoi, poluează un metru pătrat de pământ şi 10 litri de apă. Reciclarea bateriilor ajută la economisirea resurselor naturale, permiţând recuperarea metalelor valoroase cum ar fi cobaltul, argintul sau nichelul.
Hârtia și uleiul de uz casnic
Tot ei reciclează uleiul uzat și untură veche. Detergentul de vase nu neutralizează uleiul alimentar uzat, iar aruncându-l în chiuveta, uleiul folosit pentru prăjit nu doar înfundă țevile, ci poluează apa și solul timp îndelungat.
„Ca idee, 1 litru din acest ulei poluează 1 milion de litri de apa, cantitatea de care un adult are nevoie pentru a supraviețui aproximativ 14 ani. Ne dorim să încurajăm reciclarea uleiului alimentar uzat și al unturii, pe care ne îngrijim să le transformăm în săpun de casă, și pe care îl donăm, mai apoi, persoanelor cu posibilități financiare reduse”, au transmis voluntarii. Puteți să îl strângeți într-un borcan mare de sticlă sau un PET sub chiuvetă, unde nu vă va deranja.
Nu în ultimul rând, bineînțeles tot ei strâng hârtie. Pentru a face ceva în privința tăierii pădurilor din România, putem face un gest mărunt în fiecare zi. Orice obiect de hârtie sau carton de care nu mai aveți nevoie, nu trebuie să meargă în aceeași pungă cu restul deșeurilor.
„Este deosebit de importantă reciclarea hârtiei din câteva motive esențiale. Economisim la o tonă de hârtie reciclată cel puțin 30.000 de litri de apă și între 3000 – 4000 de kW, destul cât să ajungă unei locuințe de 3 camere pentru un an de zile. Economisim 30-60% din energia necesară producerii hârtiei nereciclate, reducem efectele de seră produse de degajarea gazului metan în momentul putrezirii hârtiei și salvăm între 15-20 de copaci și reducem poluarea cu până la 95%”, a concluzionat Grig Iliescu. Înțelegând toate astea, oricine poate contribui esențial la reducerea poluării.
Dacă vă doriți să aflați mai multe detalii despre organizație sau despre cum pot fi colectate deșeurile strânse, puteți intra pe site-ul lor www.impreunareusimmures.wordpress.com sau trimite un e-mail la impreunareusimmures@yahoo.com.
