Share

Home / Justitie / Asociația Magistraților din România critică OUG7/2019 și le răspunde detractorilor

Asociația Magistraților din România critică OUG7/2019 și le răspunde detractorilor

Asociația Magistraților din România (AMR),, reprezentată legal de judecătorul dr. Andreea Ciucă, în calitate de președinte interimar, ne-a trransmis următorul comunicat de presă, pe care îl redăm în cele ce urmează:

Asociația Magistraților din România (AMR) a participat ieri, 25 februarie 2019, la consultările cu privire la situația creată de OUG nr. 7/2019, inițiate de prim-ministru. Contrar susținerilor unor asociații profesionale, AMR nu a „negociat” principii sau texte de lege și nici nu a „susținut” ordonanța de urgență, iar dacă reprezentanții acelor asociații profesionale ar fi fost prezenți la întâlnire ar fi putut să facă afirmații în cunoștință de cauză, bazate pe fapte reale. De asemenea, în pofida criticilor vehemente pe motivul participării la aceste consultări, respectivele asociații profesionale uită că au procedat la fel, fiind prezente la „negocieri” când Guvernul Cioloș a inițiat o astfel de întâlnire, în anul 2016, ca urmare a nemulțumirilor exprimate de magistrați referitoare la o ordonanță de urgență, dată cu nerespectarea efectelor hotărârilor judecătorești prin care se confirmau drepturi ale magistraților.

AMR a reproșat executivului, în mod expres, clar și argumentat, în cadrul întâlnirii, cum a precizat și în comunicatul de presă din data de 22 februarie 2019, faptul că OUG nr. 7/2019 a fost adusă la cunoștința CSM și adoptată de pe o zi pe alta, adică exact așa cum n-ar trebui să se procedeze dacă s-ar respecta principiul cooperării loiale între puteri. AMR a menționat și faptul că, în mod regretabil și inacceptabil, observă un „model” de acțiune, prin raportare la lansarea în spațiul public a unui simplu „PowerPoint”, în august 2017, cu privire la modificări de esență ale Legilor Justiției și la felul în care s-a adoptat OUG nr. 7/2019.

De altfel, AMR a reacționat ferm și prompt față de o asemenea modalitate de lucru a executivului, prin scrisoarea deschisă către prim-ministru și ministrul justiției, din data de 24 august 2017, solicitând publicarea noului proiect de modificare a Legilor Justiției pe site-ul Ministerului Justiției și arătând că pentru modificarea Legilor Justiției este nevoie de o comunicare onestă, profesionistă, bazată pe texte de lege concrete și argumente raționale din partea Ministerului Justiției, nu pe prezentări Power Point și pe reacții emoționale; postarea proiectului pe site-ul Ministerului și punerea lui în dezbatere publică este necesară în condițiile în care o bună parte din modificările prezentate de Ministrul Justiției sunt pentru prima dată aduse la cunoștința publică, astfel încât nu se poate susține că etapa dezbaterii publice ar fi fost depășită; perioada de dezbatere este necesară pentru a crea posibilitatea persoanelor și instituțiilor interesate, precum și corpului magistraților, să își formuleze punctele de vedere în cadrul legal, democratic și instituțional, prin dialog deschis.

În același sens, prin comunicatul de presă nr. 63/30 august 2017, AMR a subliniat că nu poate formula puncte de vedere cu privire la propunerile de modificare a Legilor Justiției anunțate de Ministrul Justiției, câtă vreme nu cunoaște conținutul acestora. AMR a arătat și că o mare parte din „ideile de modificare” a Legilor Justiției prezentate în conferința de presă și în PowerPoint nu au format subiectul discuției, nici în grupul de lucru de la Senat și nici în cel de la Ministerul Justiției, ci au apărut fără să fi fost dezbătute în interiorul sistemului judiciar, cum era normal. Iar o altă parte din aceste „idei” a fost discutată în grupurile de lucru într-un cu totul alt sens.

La fel, AMR a criticat public, cât și în cadrul întâlnirii de ieri, modalitatea de lansare și adoptare a OUG nr. 7/2019.

De asemenea, AMR nu a fost nici duplicitară, nici reținută în a releva punctual textele ordonanței de urgență care au efecte vătămătoare asupra organizării sistemului de justiție și asupra statutului magistratului, subliniind și lipsa caracterului urgent al acestor modificări.

Prima critică severă s-a referit la încălcarea principiului separării carierelor judecătorilor și procurorilor, prin dispoziții care nu au justificare, nici din perspectiva accederii la Înalta Curte de Casație și Justiție după o carieră de procuror (art. 13 pct. 6 din OUG nr. 7/2019), nici din perspectiva numirii unui judecător la vârful unui parchet (art. 13 pct. 10), nici prin prisma mutării unor atribuții ale secției pentru procurori la plenul CSM (art. 13 pct. 10). Pentru cuprinderea principiului separării carierelor, în mod clar, într-o serie de texte din Legile Justiției, AMR a făcut demersuri concrete și repetate timp de un deceniu! Prevederile OUG nr. 7/2019 nesocotesc art. 1 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, care a consacrat principiul separării carierelor, text introdus cu ocazia dezbaterilor din Comisia specială comună, în perioada noiembrie-decembrie 2017, prin contribuția directă a AMR.

Paradoxal este faptul că, deși vorbim despre magistrați, care ar trebui să aibă acuratețe în susțineri, asociațiile profesionale care în perioada dezbaterilor parlamentare asupra Legilor Justiției au fost de neînduplecat, în sensul că au respins public și repetat separarea carierelor, considerând că este o pacoste pentru sistemul de justiție, sunt cele care astăzi o susțin. Și, culmea, acuză AMR că n-ar dori-o, cu toate că, spre deosebire de alții, AMR a fost prezentă la dezbaterile organului legislativ și s-a luptat, cu bună-credință față de judecători și procurori, pentru fiecare text ce include separarea carierelor, care se găsește în Legile nr. 303/2004, nr. 304/2004 și nr. 371/2004.  

În același sens, AMR a solicitat ieri, în mod expres, ca încălcarea principiului separării carierelor, cuprinsă în OUG nr. 7/2019, să fie eliminată.

Totodată, AMR și-a exprimat nemulțumirea și a solicitat măsuri cu finalitatea eliminării diferențelor nejustificate de vechime pentru promovarea în funcții de execuție la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv la Înalta Curte de Casație și Justiție, considerând că o abordare diferită, în sensul unei vechimi de 10 ani pentru prima situație (art. 13 pct. 1 din OUG nr. 7/2019) și de 18 ani pentru cea de-a doua (vechime care a rămas neschimbată), nu are fundament și aplică raționamente diferite pentru grade profesionale similare, contrar solicitărilor asociațiilor profesionale prezente la dezbaterile în Comisia specială comună și contrar votului dat de organul legislativ.

De neacceptat este și dispoziția care elimină condiția expresă a vechimii (de 10 ani) pentru ca un procuror să poată fi învestit în funcțiile de procuror general al PÎCCJ, prim-adjunct, adjunct, procuror-șef DNA, adjunct, procuror-șef DIICOT, adjunct și procurori-șefi ai acestor parchete (art. 13 pct. 10 din OUG nr. 7/2019). În contextul în care, prin modificările aduse Legilor Justiției, s-au mărit perioadele de vechime pentru promovarea în funcții de execuție/conducere la instanțe și la celelalte parchete, neprevederea expresă a condiției vechimii pentru a putea candida la o funcție de conducere în parchetele anterior menționate constituie o abordare ce lasă forma și înlătură fondul.

AMR a susținut și faptul că introducerea, prin OUG nr. 7/2019, a sintagmei „procuror ierarhic superior”, cu referire la procurorul-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (art. 14 pct. 4) nu-și are rostul pentru că, pe de o parte, creează confuzii și interpretări diferite, în sensul regândirii ierarhizării existente în interiorul Ministerului Public și a principiului constituțional al controlului ierarhic. Pe de altă parte, sintagma nesocotește modalitatea de structurare ierarhică a parchetelor, cuprinsă în texte ale Codului de procedură penală. AMR a reafirmat că obstrucționarea aplicării unor dispoziții legale referitoare la această Secție nu poate fi rezolvată printr-o asemenea modalitate și a reamintit că scoaterea în evidență ani la rând, cu obstinație, dinăuntrul și dinafara sistemului de justiție, a unei anume structuri de parchet, în detrimentul celorlalte structuri și unități de parchet, a constituit o abordare lipsită de obiectivitate și de temei, care a adus deservicii întregului sistem.

AMR susține și că reintroducerea condiției bunei reputații, în texul privind eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor (art. 13 pct. 12 din OUG nr. 7/2019), nu-și găsește justificarea după ce această condiție a fost eliminată prin votul organului legislativ, cu ocazia modificărilor aduse Legilor Justiției. Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât condiția este verificată la accederea în magistratură. Ulterior acestui moment, există un șir lung de abateri disciplinare și de la Codul deontologic, prevăzute de lege și regulament, pentru care magistrații sunt pasibili de sancțiuni, toate acestea ținând, de fapt, de buna reputație. Pentru aceste motive, AMR a susţinut eliminarea condiţiei bunei reputaţii din textul vizând eliberarea din funcție a magistraților. Pe de altă parte, experiența ne-a arătat că pervertirea condiției bunei reputații a dus la măsuri vătămătoare pentru magistrați, practic, orice act sau fapt putând fi pus pe seama neîndeplinirii acestei condiții.

Paradoxal este, însă, că această condiție, a cărei neîndeplinire ducea la eliberarea din funcție (prin trimiterea expresă la textul art. 13, devenit, apoi, art. 14 din Legea nr. 303/2004), a existat încă de la data publicării Legii nr. 303/2004, adică din iunie 2004, până la modificarea adusă prin Legea nr. 242/2018, deci timp de 14 ani, fără ca aceia care astăzi arată cât de rea este reintroducerea acestei condiții să fi fost auziți ca solicitând public și apăsat eliminarea ei. Mai mult, nici măcar nu s-au obosit să solicite eliminarea condiției bunei reputații cu ocazia dezbaterilor în Comisia specială comună, iar faptul că această condiție nu s-a mai regăsit în Legea nr. 303/2004, în textul la care ne referim, începând cu luna octombrie 2018 și până la OUG nr. 7/2019, se datorează solicitării și susținerilor asociațiilor profesionale care au fost prezente în fața Parlamentului, adică și AMR.

OUG nr. 7/2019 conține și o dispoziție de modificare a Legii nr. 304/2004, potrivit căreia colegiul de conducere nu poate adopta hotărâri prin care să adauge la dispozițiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete (art. 14 pct. 3 din OUG nr. 7/2019). Deși este evidentă ca principiu, dispoziția poate duce la blocaje în activitatea instanței și la lipsirea de efecte a prevederii din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor, potrivit căreia colegiul de conducere al curţii de apel, la sesizarea unui colegiu de conducere sau a preşedinţilor, vicepreşedinţilor sau preşedinţilor de secţii de la instanţele din circumscripţia curţii de apel, precum şi la solicitarea vicepreşedinţilor sau preşedinţilor de secţii de la curtea de apel, adoptă hotărâri prin care stabileşte modalitatea de aplicare a regulamentului. Or, necesitatea stabilirii modalității de aplicare este determinată tocmai de neclaritatea normei sau de lipsa reglementării unor situații concrete care se ivesc în practică și reclamă soluții de principiu.

AMR a criticat și modalitatea netransparentă, lipsită de justețe, prin care s-a ajuns la reducerea drepturilor salariale ale specialiștilor IT (art. 14 pct. 8 din OUG nr. 7/2019), prin abrogarea în regim de urgență a unor texte de lege obținute ca urmare a solicitării făcute în Parlament, bazată pe realitățile și necesitățile instanțelor.

Prin urmare, contrar afirmațiilor tendențioase și malițioase, AMR a adus, în mod clar și argumentat, critici atât modalității de adoptare a OUG nr. 7/2019, cât și conținutului acesteia, solicitând respectarea principiului constituțional al separației puterilor care nu poate fi, însă, disociat de cooperarea loială dintre acestea”.

Asociația Magistraților din România,

prin președintele interimar,

jud. dr. Andreea Ciucă

 

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Programul complet SIMFEST 2019

SIMFEST – Festivalul Internațional al Televiziunilor și Producătorilor Independenți, aflat la a XVI-a ediție, transformă …

Share
Share