INTERVIU. Mihai Toader-Pasti, pledoarie pentru sustenabilitate și pentru capacitatea de a trece peste o sută de refuzuri

Mihai Toader-Pasti, unul dintre cei mai marcanți și mai vizibili promotori ai ideii de sustenabilitate din România, a fost cel mai recent invitat al Companiei Lateral în cadrul seriei de întâlniri cu publicul, reunite sub titlul generic de „talks“. Tânărul a susținut un dialog, moderat de jurnalista Cătălina Albeanu, reprezentantă a redacției Decât o Revistă, și a răspuns cu răbdare și cu mare atenție la detalii tuturor întrebările (nu puține) care i-au fost adresate din partea publicului. La final, a răspuns și câtorva întrebări din partea cotidianului Zi de zi.

În ultimii 8 ani, Mihai Toader-Pasti a participat la 3 ediții ale celei mai importante competiții de case solare din lume, Solar Decathlon (Madrid 2012, Versailles 2014 și Dubai 2018), câștigând peste 40 de premii naționale și internaționale.

Mihai a co-fondat EFdeN, un ONG care promovează casele solare și sustenabilitatea, și energiaTa, o inițiativă pentru prosumatori (mici producători de energie), iar în 2015 a participat la co-crearea Strategiei Naționale de Renovare alături de Consiliul Român pentru Clădiri Verzi. Este pasionat de sustenabilitate, consideră că schimbările climatice sunt o amenințare care trebuie luată în calcul și contracarată. Mihai se implică activ în programe educaționale cu scopul de a pregăti tinerii români pentru a 4-a revoluție industrială.
A fost inclus în „Forbes 30 sub 30”, „UNLEASH Talent”, „BIZ Campionii Inovației”, „100 de oameni și idei care schimbă România”, „100 fețe ale inovației”. Este președinte al Future Energy Leaders Romania, co-președinte la Eisenhower Fellowships Youth Leaders, Global Shaper, Aspen Young Leader și climate ambasador al GYCN. Mihai este Certified Passive House Tradesperson și Green Buildings Professionals.

Mihai Toader-Pasti a subliniat în repetate rânduri faptul că cea mai sigură cale pentru a avea succes este să îți dezvolți la maxim capacitatea de a face față refuzurilor. El a depășit extrem de multe și vorbește în cunoștință de cauză.

Reporter: Definește-mi, te rog, noțiunea de sustenabilitate, pe înțelesul tuturor.
Mihai Toader-Pasti: Sustenabilitate e ceea ce făceau de foarte mult timp, într-o oarecare măsură, bunicii noștri, la țară. Poate fi explicată mai ușor prin reducerea la cei trei P: planetă, populație și profit. Ceea ce înseamnă că orice faci, că vorbim de un produs, de un serviciu, de o firmă, de o afacere, trebuie să fie bună pentru toate aceste trei entități. Trebuie să fie bună pentru oamenii de-acolo, pentru că oamenii sunt importanți, trebuie să fie bine pentru planetă, pentru că pe planetă noi trăim și muncim, planeta e acasă pentru toți oamenii, și trebuie să fie profitabil și să aibă sens din punct de vedere economic, pentru că dacă e super-scump, nu ai făcut nimic și n-ai produs nici o schimbare.

Rep.: Cum aplicăm noțiunea de sustenabilitate la o locuință? Care ar fi coordonatele esențiale și ce ar însemna pentru populația generală a unui oraș precum Târgu Mureșul.
M. T-P.: Sunt aceiași trei P: populație, planetă și profit. Din punct de vedere al populației, casa pe care o faci trebuie să fie sigură pentru ocupant și pentru mediul de lângă, trebuie să fie sănătoasă, asta înseamnă că tot ceea ce înseamnă parametri de confort și de sănătate în interior trebuie să fie OK. Asta înseamnă că temperatură, umiditate, oxigen, dioxid de carbon ș.a.m.d. trebuie să fie la parametrii potriviți. Trebuie să ai o casă sănătoasă pentru că numai acolo poți fi și tu sănătos. Asta referitor la populație. Din punctul de vedere al planetei, ar trebui să aibă emisii cât mai mici, să polueze cât mai puțin. Aici poate să țină mult de casă, ca produs în sine, dar și de comportamentul utilizatorului. Asta înseamnă că poate nu faci foarte cald în casă și deschizi geamurile, că asta nici măcar nu e profitabil pentru tine, că poate ar trebui să consumi selectiv, să refolosești pungile și să-ți reduci consumurile.
La planetă e vorba de impactul pe care casa ta, ca produs, și utilizarea casei pe durata ei de viață o are asupra mediului, iar profitabil este că e important să vină cu un cost potrivit pentru tot ceea ce înseamnă investiții. Chiar dacă vorbim de o investiție inițială mai mare cu 10-20%, tu trebuie să te gândești cum prin reducerea consumurilor în următorii 10-25 de ani tu poți să îți asumi investiția respectivă, fie că o recuperezi, fie zici: n-o să-mi recuperez banii, dar investesc în plus în sănătatea mea. Pentru că oamenii nu-și dau seama că clădirile bolnave au un cost de sănătate pe care tu nu poți să-l cuantifici. Dacă faci boli de plămâni și genul ăsta de lucruri, o să plătești și n-o să-ți calculezi banii ăia, dar ei or să se ducă la spital și e și sănătatea ta.

Rep.: Majoritatea oamenilor de la oraș trăiesc în blocuri, respectiv în apartamente. Există câteva măsuri la îndemână pe care le-ar putea lua pentru a ridica gradul de sustenabilitate a locuinței respective?
M. T-P.: În primul rând, să te gândești la gradul de confort interior, dacă e suficientă lumină în casă, dacă ar trebui mai multă sau mai puțină lumină mai caldă sau mai rece, adică mai galbenă sau mai albă, și practic să schimbi sistemul tău de iluminat, să te gândești dacă ai nevoie de un umidificator, asta fie să ridici umiditatea care e prea joasă, fie să cobori umiditatea care este prea înaltă, ar trebui să te gândești la tot ceea ce înseamnă consumul tău de electricitate și de apă, fie poți să-ți iei echipamente care consumă mai puțin, fie poți să le oprești atunci când nu le folosești, fie să-ți iei niște prize inteligente, că-s niște zeci de lei. Din punct de vedere al apei, trebuie să te gândești să nu mai lași apa deschisă atunci când te speli pe dinți și atunci când totuși o folosești să folosești aeratoare, ceea ce înseamnă practic ca la spălătoriile de mașini, ai puțină apă, dar e jet puternic și consum mai mic de apă, prin urmare plătești mai puțin. Și trebuie să îți faci un Excel sau să pui pe hârtie cam cât de mult folosești diverse lucruri din casă, cam cât de costă pe tine și cum faci să fie profitabil pe termen lung. Cum practic cu banii economisiți pe eficientizare electrică poți fie să eficientizezi și mai mult prin termoizolație, fie să-ți mărești confortul, fie să-ți îmbunătățești sănătatea locuirii etc.

Rep.: Conform datelor pe care le deții, există vreo categorie socială sau un anumit eșantion de vârstă care are o adeziune mai mare către genul acesta de atitudine sustenabilă?
M. T-P.: Oamenii, cu cât sunt mai tineri, cu atât sunt mai curioși pe zona asta de tehnologie, de a afla lucruri noi, de a implementa, și de a face ceva nou. Asta apropo de millenials și generația Z. Oamenii care sunt pasionați de zona de IT și de software cu precădere sunt mai interesați de zona de smarthouse și de sustenabilitate, de energie și de managementul ei. Ce-am mai văzut că sunt foarte interesați ar fi cei care stau foarte mult pe internet. Firește, cei care sunt pasionați, de exemplu, de reducerea deșeurilor, clar se orientează și spre zona asta. Cei pentru care animalele sunt importante și își doresc protejarea florei și faunei, iarăși se gândesc la zona asta de sustenabilitate. Practic sunt foarte multe zone din care oamenii pot să vină la nivel de interes către o locuință sustenabilă pentru că locuințele sunt unele dintre cele mai mari poluatori și la nivel de gaze cu efect de seră și la nivel de consum de energie pe planetă. Chiar dacă ne gândim că companiile mari poluează mult, realitatea este că noi, cei mulți care poluăm puțin suntem principalii poluatori.

Rep.: Dezvoltatorii imobiliari tind să țină cont de această atitudine?
M. T-P.: Există piețe pentru orice, există și produse care sunt ieftine și se vând, există și produse care sunt scumpe și se vând, așa e și pe zona de dezvoltatori. Există deja cartiere care folosesc locuințe 100% electrice sau care își produc propria energie sau care se orientează spre zona asta de calitate și confort a locuirii, sunt din ce în ce mai mulți dezvoltatori curioși și interesați, e o tranziție spre zona asta de locuințe sustenabile. Nu știu cât va dura, în anumite orașe se întâmplă mai repede, în altele mai încet.