Comuna Batoș, un deceniu de dezvoltare pe Valea Luțului

Printre zonele județului Mureș,  cu o istorie aparte,  se numără și cea a Văii Luțului, puternic influențată de etnicii sași, de numele cărora se leagă trecutul zonei. Istoria prezentului continuă să fie scrisă de omenii locului, în frunte cu primarul comunei Batoș, Dumitru Dinu Cotoi, cel care în 10 ani de zile avea să schimbe înfățișarea comunei, renumită pentru merele existente aici.

De la prioritățile comunei, deloc puține în urmă cu 10 ani, la proiectele de viitor ale comunei Batoș, în interviul care urmează:

Reporter;  Care au fost prioritățile comunei la preluarea mandatului de primar în anul 2008 ?

Dumitru Dinu Cotoi: Una din marile probleme ale comunei a fost lipsa apei, astfel că, în decursul timpului  am reuşit să introducem apa în toate satele aparţinătoare comunei Batoş, pe fiecare stradă. În momentul de faţă nu mai există niciun capăt de stradă unde să nu fie reţea de apă. În proporţie de 80 % populaţia este branşată la reţeaua de apă. Ar fi fost o mare problemă dacă nu rezolvam această problemă a apei pentru că în ultimii ani seceta şi-a spus cuvântul  şi ar fi fost o mare problemă pentru noi şi pentru cetăţenii comunei. La venirea mea în primărie nu exista apă nicăieri, doar discuţii şi un studiu de fezabilitate. Când s-a pus problema apei, multă lume nu credea că se va ajunge să existe apă în toată comuna. E foarte adevărat că nici nu am promis atunci marea cu sarea. Nu am ajuns primar pe promisiuni. Nu e valabil doar la primul mandat, sau în ce priveşte apa. Am ajuns primar fără să fac promisiuni. Nici nu e bine să faci promisiuni, deoarece în ziua de azi nu te poţi baza sută la sută că poţi sau nu realiza ceva, mai bine să le faci prima dată, apoi să  vorbeşti despre ele. În ce priveşte apa, ar mai fi nevoie de îmbunătățiri. Aici mă refer la  construirea   în localităţile Dedrad şi Batoş a  unui  rezervor de apă, lucru necesar din punctul meu de vedere pentru a asigura apa şi în perioada în care Aquaserv Reghin nu ne poate livra apa din diferite motive, să putem avea o rezervă de apă. Vom face şi această investiţie în cele două sate, pe lângă cele existente la Uila şi Goreni.

Reporter: Alt handicap cu care ați pornit la drum  a fost cel legat de situația școlilor

Dumitru Dinu Cotoi: Toate şcolile, căminele culturale sau alte clădiri de interes public au fost retrocedate. Am reuşit pe parcursul anilor, după multe insistenţe şi cheltuieli  să le cumpărăm. Ultima dintre  acestea a fost anul trecut, când am cumpărt şcoala de la Batoş, care urmează să fie reabilitată. În prezent, toate şcolile sunt în proprietatea comunei. Am cumpărat şcoala şi căminul de la Dedrad, la Goreni nu a fost nevoie deoarece clădirea era într-un stadiu de degradare, fapt pentru care am construit o şcoală şi grădiniţă  nouă, cu fonduri din bugetul local. La Batoş la fel, în 2009 am reabilitat o fostă clădire a IAS-ului, pe care am dobândit-o, unde funcţionează o grădiniţă foarte bine pusă la punct. După ce am cumpărat şi şcoala din Batoş, va urma reabilitarea ei, inclusiv a sălii de sport. O prioritate pentru noi este învăţământul. Considerăm că ai noştri copii merită să aibă condiţii cât mai bune posibil. La fel şi în ce priveşte grădiniţele. Chiar în perioada imediat următoare vom semna contractul de execuţie pentru reabilitarea grădiniţei din Dedrad, o clădire destul de veche care necesită înbunătăţiri. De asemenea, la pachet cu această investiţie, va fi şi reabilitarea dispensarului uman din Dedrad.

Reporter: Aspectul cultural are un rol definitoriu în ce privește comun Batoș, Cum este el stimulat ?

Dumitru Dinu Cotoi: După ce am cumpărat căminele culturale , a urmat reabilitarea lor. Mai rămâne doar cel din Uila, pe care de asemmenea l-am cumpărat de la Biserica Evanghelică , la care am obţinut o finanţare europeană pentru reabiltare. La această oră se lucrează la cămin, lucrarea trebuie finalizată până în primăvară. Bucuria mea este că nu rămân nefolosite aceste cămine culturale. Am sprijinit în decursul anilor  grupuri folclorice sau diverse ansambluri, fapt pentru care mă bucur că în comuna se desfăşoară activităţi culturale. În fiecare sat aparţinător comunei Batoş există activităţi culturale, ceea e este o bucurie pentru noi,  faptul că  munca noastră nu rămâne fără rezultat.

Rep.: Sărbătoarea Mărului reprezintă cireașa de pe tortul evenimentelor comunei Batoș, unde producătorii locali își prezintă rodul muncii. Cum îi sprijiniți  ?

Dumitru Dinu Cotoi: În nevoia de a promova nu numai cultura ci şi producătorii agricoli din zona noastră, dacă e să ne referim la măr, am încercat să-i protejăm pe producători, pomicultori în mod special, prin faptul că am patentat  la OSIM ”Mărul de Batoş”, prin care sperăm să-i putem proteja, deoarece în pieţele din ţară se vindeau mere de Batoş, iar comercianții  nici măcar nu ştiua unde e Batoş, sau mărul respectiv nici nu era din România. Să sperăm că această măsurtă le va fi de folos producătorilor noştri , astfel ca alţi aşa zişi producători să nu mai poată vinde un produs din alte părţi folosind numele de ”Măr de Batoş. Tot legat de agricultură, Batoşul este o comună cu activitate importantă în acest sector, nu doar în pomicultură. Este vinul de Batoş, renumitul brand ”Liliac”. Am susţinut acest producător de vin să vină la Batoş, i-am oferit tot sprijinul pentru a investi aici. Urmarea a fost una pozitivă, la acest producător lucrează un număr de persoane din comunitate, mai mult de atât, la bugetul local se încasează sume importante de bani. Tot la capitolul agricultură, în acest moment ne aflăm în plină procedură de reînoire a contractelor pentru păşuni cu crescătorii de animale. Dacă în urmă cu zece ani, când am ajuns primar, în comună erau undeva la 2.800-3.000 de oi, la ora asta sunt peste 10.000 de oi. Noi le-am acordat păşunea , ei primesc subvenţii, un mare ajutor pentru ei, fapt pentru care şi-au crescut efectivele. Ne bucură acest lucru deoarece sunt tineri crescători de animale, care nu au fost nevoiţi să plece afară, au rămas acasă şi au o activitate.

Reporter: Ce alte facilități mai aveți pentru cei care trudesc în agricultură?

Dumitru Dinu Cotoi: Pentru agricultori,  pentru deţinătorii de terenuri din comuna Batoş, în ultimii doi ani am avut contract cu cu o firmă de topografie şi am întocmit planuri parcelare, astfel încât s-au bine definit suprafeţele de teren în proprietatea titularilor. Mai mult de atât, prima întăbulare s-a efectuat  gratuit. Avem peste 2.800 de extrase de carte funciară pe numele titularilor din comuna Batoş. Vom continua această acţiune până la acoperirea în totalitate a întregii suprafeţe, urmând ca după întocmirea acestora să facem punerea în posesie la faţa locului, în teren. Sper să fie un sprijin, cu atât mai mult cu cât din 2020, proprietarii de terenuri nu vor mai putea obţine subvenţii dacă nu au terenul întăbulat şi cu actele pe el conform legii. Tot ca un sprijin pentru agricultori, am semnat de curând un contract de finanţare prin Ministerul Mediului pentru construirea unei platforme de nutrienţi. Crescătorii de animale nu mai pot beneficia de subvenţia pe cap de animal dacă nu au în proprietate o astfel de platformă sau  un contract cu cineva care deţine o astfel de platformă. În acest sens, primăria a făcut un pas înainte, vom construi platforma respectivă, unde se vor depozita gunoiul de grajd. Platforma va fi construită între Batoş şi Goreni, care va fi dotată cu tractor, remorcă, vitanjă, cu tot ceea ce trebuie.

Reporter: Legat de drumuri, în urmă cu ceva ani, cei care aveau drum prin comună se cam țineau de cap. Cum e situația în prezent ?

Dumitru Dinu Cotoi: Legat de drumuri, putem spune că drumul Reghin-Batoş este unul bun, mulţumită Consiliului Judeţean. În urmă cu vreo zece ani, aveam uliţe catastrofale, unde efectiv nu se putea circula. Am o experienţă neplăcută în acest sens, într-o noapte, o maşină de pompieri a rămas efectiv împotmolită pe o uliţă în comuna Batoş. La ora actuală nu mai există acest pericol, chiar şi cei de la salubritate ne laudă starea drumurilor care le avem. Avem speranţa ca Ministerul Dezvoltării să ne aloce suma necesară să putem asfalta străzile din comună. De asemenea, am făcut şi poduri de acces la drumurile de câmp, podeţe în interiorul localităţilor , plus trotuare. Până în anul 2020 dorim să acoperim fiecare stradă şi uliţă din comună cu trotuare. Tot legat de infrastructură, avem câştigat un proiect, urmeză să semnăm contractul de finanţare, pentru a moderniza iluminatul public în comună , cu lămpi cu leduri economice care vor fi amplasate pe fiecare stâlp de pe raza comunei.

Reporter: Cât este de important aspectul social la nivelul comunei Batoș ?

Dumitru Dinu Cotoi: Cred că în toate administraţiile locale ar trebui făcut un pas, deoarece cred că prea multă lume beneficiază de ajutoare sociale, dar nu și în comuna Batoş. În urmă cu zece ani când am ajuns la primărie, am găsit peste 400 de dosare  de ajutor social, iar în prezent numărul acestora este de 17 dosare. Tot o bucurie a noastră este aceea că la noi în comună nu a scăzut populaţia, nu a scăzut numărul tinerilor, la fel şi în ce priveşte copii, cum se întâmplă în alte zone. Se poate vedea faptul că vin persoane din Reghin care îşi construiesc case în comuna noastră, vin către mediul rural, dovadă că le place la noi. Sperăm ca prin modernizare, prin investiţii, prin realizarea infrastructurii  vom fi atractivi, astfel încât lumea să dorească să vină la sat.

Reporter: Deciziile se iau în comun  în ce privește dezvoltarea comunei. Cât vă ajută colaborarea cu cei din Primărie și Consiliul Local ?

Dumitru Dinu Cotoi:  La ultimele alegeri, am considerat că trebuie o reînoire a consiliului local, să vină oameni tineri . La început i-am văzut mai stângaci, am crezut că nu am făcut alegerea corectă, dar pe parcurs mi-am dat seama că învaţă din mers lucrurile, astfel că pot spune că avem un consiliu local bun, cum am avut de fiecare dată. Deşi există discuţii, contradicţii de multe ori, până la urmă sunt constructive, şi întotdeauna s-a luat hotărârea cea mai bună pentru comunitate..

Reporter: Comuna Batoș este una multietnică. Cum reușiți să gestionați acest aspect ?

Dumitru Dinu Cotoi:  Avem o comună multiculturală şi multietnică, dovadă că pe raza comunei sunt 14 biserici, ortodoxă în principal, evanghelică, catolică, reformată plus alte culte mai mici, pe toate a trebuit să le sprijinim. Aici mă refer la construirea unei biserici  la Batoş, plus construirea capelelor mortuare în satele Dedrad şi Goreni. La Batoş o vom preda în zilele următoare construcţia acoperită,  care va fi finalizată prin contribuţia cetăţenilor. De asemenea, în acest an , din bugetul local care va fi adoptat cât mai curând, vom prevede o sumă pentru construirea unei capele, zidită şi acoperită la Uila. Sunt multe lucruri de spus despre  multiculturalitate, despre evenimentele organizate în comună, cu sprijinul bisericii, toate acestea au rolul de a unii oamenii. Evenimentele culturale care se desfăşoară pe raza comunei Batoş le facem în mod special cu oamenii locului, lucru care nu implică cheltuieli mari. Mai sunt evenimente în care mai aducem şi câte un cap de afiş, dar nu apelăm la artiști  care implică cheltuieli mari, la vedete mari, pentru că noi avem nevoie de bani în alte părţi, să ne acoperim alte probleme.

Reporter: Cum vedeți perspectiva de dezvoltare a comunei Batoș ?

Dumitru Dinu Cotoi: Avem multe aşteptări, mi-aş dori şi canalizare, drumuri, infrastructură bună, însă vedem cum merg lucrurile în prezent şi atunci trebuie să avem răbdare. Avem însă o supărare, legată de  criteriile  de obţinerea finanţării pe diferite măsuri. Noi,  întotdeauna eram depunctaţi pentru că nu suntem la drumul naţional, pentru că nu avem cale ferată, că nu avem nu ştiu ce grad de sărăcie sau alte criterii de punctaj. Ar trebui ca mai marii noştri să sprijine o comunitate, o localitate care nu se duce înapoi, cum este cazul comunei Batoş. Aici nu a scăzut populaţia, nu avem probleme cu plecarea tinerilor, iar cei de sus ar trebui să susţină acele localităţi care au viitor. Ne-am dori ca la viitoarea tranşă de atribuire a finanţărilor europene sau de orice fel, să fim luați  în calcul mai serios, să ni se  aloce sumele necesare dezvoltării şi mai bune a comunei noastre.