Share

Home / Altele / Peste 97% dintre români cer sa fie informați despre datele lor personale

Peste 97% dintre români cer sa fie informați despre datele lor personale

Asociaţia Specialiştilor în Confidențialitate şi Protecţia Datelor (ASCPD) a lansat în luna Februarie 2019, în premieră pentru România, un studiu comparativ ce are drept scop evaluarea gradului de conştientizare în rândul persoanelor fizice (vizate) a importanţei datelor cu caracter personal. Acest studiu s-a desfășurat în perioada 6-28 Februarie 2019, simultan în România și în Republica Moldova. În urma analizei concluziilor acestui studiu, ASCPD a decis inițierea unei campanii naționale de conștientizare a datelor cu caracter personal, prin obținerea statutului și promovarea unui mesaj de interes public către toată populația. Mai mult, ASCPD a realizat, împreună cu Prof. Daniel J. Solove de la Facultatea de Drept a Universității George Washington, o sinteză în limba română a întregului Regulament (UE) 2016/679, într-o singură pagină A4.

Descrierea eșantionului național din România:

1191 de respondenti în perioada 06.02.2019 – 28.02.2019

59.4% sex feminin și 40,6% sex masculin

57,7% cu vârsta între 30 și 50 de ani, 28% cu vârsta între 18 și 30 de ani și 14,4% peste 50 de ani.

Nivelul de studii absolvit (40.4% facultate, 23.2% studii post universitare, 21.3% liceu, 10.5% studii postliceale și 4.5% ciclu primar)

83.8% cu domiciliul urban și 16.2% cu domiciliul rural

Cu domiciliul stabil în 42 de județe din România

Contextul și premizele de la care s-a pornit în realizarea acestui studiu ASCPD:

Începând cu 25 mai 2016 a intrat în vigoare Regulamentul UE nr. 679/2016, cunoscut drept Regulamentul General privind Protecția Datelor Personale (GDPR), care spune în principiu că informațiile pe care le deține o companie sau o instituție despre persoanele fizice sunt date cu caracter personal și nu pot circula liber, în mod necondiționat. Aceste date trebuie protejate, iar responsabilitatea protejării lor revine în întregime operatorilor de date.

Regulamentul este foarte strict în acest sens și prevede sancțiuni aspre pentru abateri. Specialiștii spun că Regulamentul introduce o adevărată revoluție în domeniu, din prisma impactului pe care îl are asupra bunului mers al tuturor afacerilor, mici sau mari, din Europa și nu numai.

Regulamentul se aplica practic oricărei firme, indiferent de domeniul de activitate, conceptul de “date personale” devenind atât de larg încat orice firmă care lucrează cu astfel de date – fie ca e vorba despre datele angajaților sau ale clienților/pacienților – devine instantaneu subiect al Regulamentului.

Termenul de grație oferit de Uniunea Europeană pentru oținerea conformității față de principiile enunțate și obligațiile explicite nu a fost folosit decât de un procent mic din operatorii din România, multe dintre instituții încercând să gasească o soluție formală, motivând totodată lipsa unui buget pentru a justifica alegerile rapide privind instruirea și desemnarea obligatorie a Responsabililor privind protecția datelor.

Lipsa educației populației și a personalului de specialitate în domeniul protecției datelor, în ceea ce privește identificarea și conștientizarea importaței datelor cu caracter personal, poate fi explicată și prin lipsa unei campanii de informare de impact, care să își propună să crească gradul de cunoștințe a tuturor persoanelor față de modul de indentificare a datelor cu caracter personal și protejarea lor implicită și instinctivă.

“Persoana fizică în sine a devenit o provocare pentru întreg sistemul de protecție a datelor din România, deoarece prin lipsa de educare întreg corpul profesional se confruntă cu solicitări nejustificate și insuficient documentate privind ștergeri selective sau rectificări neîntemeiate a informațiilor înregistrate în documente. Cu siguranță aceste solicitări nu vor fi soluționate în favoarea persoanei vizate, existând mai multe reglementări specifice în ceea ce privește termenul de retenție și posibilitățile de acces restricționat și condiționat. Gardianul modului în care se respectă confidențialitatea și mecanismele de protecție a datelor cu caracter personal rămâne Responsabilul privind protecția datelor, o meserie nou aparută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și lipsei unor repere unitare privind interpretarea și implementarea lui”, a declarat Marius Dumitrescu, președintele ASCPD.

Concluziile studiului ASCPD:

Populația României are un acces mărit la tehnologie, utilizănd frecvent internetul, cu o încredere surprinzător de mare în informațiile de pe internet (fenomenul Dr.Google), conform studiilor anterioare. Cu toate acestea, la nivel declarativ, respondenții, în proporție de 76%, au confirmat că nu au încredere în știrile și informațiile primite prin intermediul rețelelor de socializare, pe o scară a încrederii de la 1 la 10 alocând un maxim de 5.

Respondeții au un grad redus de conștientizare asupra tuturor tipurilor de date cu caracter personal, dar cu toate acestea au un puternic simț de proprietate, 97.3% afirmând că doresc să fie informați dacă aceste date sunt furate sau pierdute și 87.4% confirmând importanța acestor date pentru ei.

67.9% declară că este dificil să își protejeze propriile date cu caracter personal în condițiile în care 24.7% nu au auzit încă de Autoritatea din România responsabilă cu protejarea drepturilor privind protecția datelor cu caracter personal (ANSPDCP)

47.1% consideră ca sunt informați “parțial” privind drepturile în ceea ce privește protecția datelor personale, 10.8% afirmând că nu sunt informați deloc.

Gradul de conștientizare asupra tipurilor de date cu caracter personal definite de noul Regulament prin sintagma “ORICE informație privind o persoană fizică identificată sau identificabilă (“persoana vizată”), direct sau indirect” este unul scăzut, explicabil prin lipsa unor campanii de informare de impact.

Top 10 date cu caracter personal identificate de respondenți (CNP-ul 98,81%, Datele financiare (salariu, cod bancar) 97.71%, Datele medicale- informații despre sănătate 95%, Amprentele 94.92%, Adresa de domiciliu 91.36%, Informații despre viața sexuală sau orientarea sexuală 90.18%, Data și locul nașterii 88.65%, Numărul de telefon / Email 87.04%, Fotografiile 84.76% și Indentificatorul online-IP 81.88%.)

Top 10 date cu caracter personal care nu au fost identificate de respondenți ( Lucrurile pe care le fac ( hobby-uri, sport, locuri pe care le vizitează) 48.94%, Lista de prieteni 48.77%, Opiniile politice 48.01%, Apartenența la organizații (ONG, sindicate) 47.93%, Preferințele 44.20%, Ocupația / Locul de muncă 38.10%, Website-urile pe care le vizitază 36.07%, Confesiunea religiosă 34.38%, Activitatea infracțională ( condamnări penale, infracțiuni, grațieri) 27.27% și Imagini video suprinse de camerele de supraveghere 22.02%.) Din această categorie de date neidentificate ca date cu caracter personal fac parte mai multe tipuri considerate de Regulamentul (UE) 2016/679 ca fiind date cu caracter sensibil și care trebuie protejate prin măsuri suplimentare.

“Așa cum reiese din studiu asociației noastre, românii înțeleg cât de importante sunt datele personale și ce drepturi au, crescând astfel presiunea asupra companiilor și instituțiilor publice. Trebuie să ținem cont de faptul că majoritatea operatorilor de date din România au încercat conformarea cu prevederile GDPR doar la nivel formal, fiind posibil ca în viitor să ne confruntăm cu un val de procese îndreptate împotriva acestora. Este nevoie de un mesaj de interes public national și unitar care să reamintească operatorilor și persoanelor vizate importanta datelor personale”, a declarat Cristiana Deca, vicepreședinte ASCPD.

Despre Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) / România

Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) este creată cu scopul de a informa și de a reuni profesioniștii care doresc să gestioneze cu succes punerea în aplicare a Regulamentului General privind Protecția Datelor 2016/679 și a legislației aferente, funcționând ca un organism consultativ profesionist pentru persoane și organizații. ASPDC este o organizație non-guvernamentală, autonomă, apolitică și non-profit care ajută la definirea, susținerea și îmbunătățirea profesiei de Responsabil în protecția datelor și a altor specialiști în domeniu și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile OG nr.26/2000.

ASCPD ghidează persoanele responsabile în protecția datelor și alți specialiști în domeniul confidențialității datelor în rezolvarea numeroaselor probleme juridice, tehnice și organizatorice pentru a obține un echilibru adecvat între interesele persoanelor vizate, care necesită protecție, și cele ale operatorilor.

Obiectivul ASCPD este de a oferi soluții concrete la problemele cu care se confruntă specialiștii în confidențialitate și protecția datelor, de a crește gradul de conștientizare a legislației și de a oferi membrilor săi un forum în care aceste subiecte să poată fi dezbătute, precum și un loc de pregătire profesională continuă. ASCPD militează pentru îmbunătățirea gradului de conștientizare cu privire la tehnologiile și legile care pun în pericol viață privată, pentru a se asigura că publicul este informat și implicat.

Mai multe detalii găsiți pe www.ascpd.ro

(Comunicat de presă, ASCPD)

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Sănătatea – o provocare la nivel global, național, dar și la nivel personal

Sursa foto: https://unsplash.com/photos/WFBVn6fSgys Oamenii devin tot mai interesați de adoptarea unui stil de viață care …

Share
Share