Home / Cultură / VIDEO, FOTO: Albumul „100 de ani de tradiţii româneşti”, lansat la Reghin

VIDEO, FOTO: Albumul „100 de ani de tradiţii româneşti”, lansat la Reghin

Casa de Cultură „Eugen Nicoară” din Reghin a găzduit vineri, 1 martie, lansarea albumului „100 de ani de tradiţii româneşti”.

Editată în condiţii grafice de excepţie, lucrarea are un conţinut pe măsură, „100 de ani de tradiţii româneşti” fiind unul dintre proiectele organizate de Primăria municipiului Reghin pentru aniversarea Centenarului Marii Uniri şi a Anului European al Patrimoniului Cultural.

Demersul a fost concretizat printr-o prezentare în Piaţeta Libertăţii, cu ocazia Zilelor Reghinene 2018, paradă în cadrul căreia au fost reunite 100 de costume populare din diverse zone ale ţării (care se regăsesc şi în album), cu sprijinul colecţionarilor Maria Jiga, Sergiu Cioban şi Andei Romanică.

De la paradă la album

Lansarea a fost moderată de muzeograful Simona-Loredana Bogdan , care a explicat că albumul „100 de ani de tradiţii româneşti” doreşte să imortalizeze pentru eternitate momentul paradei portului popular din cadrul Zilelor Reghinene 2018.

„Acest eveniment a avut o primă parte care s-a desfăşurat anul trecut, în cadrul Zilelor Reghinene. A fost o paradă a portului popular prin care noi am încercat să marcăm Centenarul Marii Uniri. Au fost 100 de costume populare ale unor colecţionari”, a afirmat Simona-Loredana Bogdan.

„Albumul este alcătuit din două părţi. În prima parte, sunt prezentate 100 de costume populare din diverse zone ale României, costume foarte frumoase care merită transmise mai departe, iar a doua parte constituie imagini din arhiva fotografică a muzeului reghinean. Am ales aceste imagini pentru a vedea evoluţia în timp a costumului popular mureşean şi a unor comunităţi din jurul Reghinului”, a adăugat Simona-Loredana Bogdan.

Proiect apreciat de comunitate

Echipa care a editat albumul a fost felicitată de Maria Precup, primarul municipiului Reghin, care a apreciat evenimentul dreptul inedit şi în acelaşi timp necesar pentru perpetuarea tradiţiilor populare.

„Continuarea şi extinderea acestui proiect de către colegele noastre de la Cultură a fost, în opinia mea, o foarte mare realizare, mai ales că a fost un altfel de eveniment organizat în cadrul Zilelor Reghinene din 2018. Am făcut un lucru necesar, pentru păstrarea tradiţiei poporului nostru, în contextul în care globalizarea câştigă din ce în ce mai mult teren. Aprecierea cetăţenilor pentru acest proiect a fost pe măsură, de aceea colegele mele au considerat că evenimentul respectiv merită să fie reflectat într-un album care să rămână după noi”, a precizat Maria Precup, care a mulţumit şi colecţionarilor care şi-au adus aportul la realizarea cu brio a proiectului.

Lansarea albumului s-a bucurat de numeroase luări de cuvânt din partea invitaţilor, iar la final Maria Buciu Crişan, rapsod popular din Sânmihaiu de Pădure, a impresionat asistenţa prin interpretarea unei balade.

Mulţumiri echipei din spatele proiectului

„Vă mulţumesc, în numele colegilor mei, că aţi dat curs invitaţiei noastre. Deja îmi dau seama că este mult mai mult decât ne-am aşteptat noi. Am vrut să avem aproape oameni cu drag de tradiţie şi cultură. Doresc şi eu, în numele colegilor noştri, să spun un lucru important: fac parte dintr-o echipă care se ocupă de evenimente la Primăria Reghin. Tot ce vedeţi de-a lungul anilor că se întâmplă aici, cel puţin în ultimii şapte ani, e organizat de o mână de oameni cărora le mulţumesc. Suntem oameni care lucrăm în cadrul instituţiei şi care facem tot ceea ce înseamnă evenimente în municipiul Reghin, spre deosebire de alte administraţii locale unde aceste servicii sunt externalizate. Nu e suficient să ai idei, mai e un lucru foarte important: să ai acel om la conducerea instituţiei care să spună: ok, am încredere în voi. Aşa a luat naştere acest eveniment, pentru că doamna primar este genul de om care are o echipă de oameni care îşi pot pune în practică ideile. Sunt foarte mândră de echipa mea.”

Crina Slev, consilier al primarului municipiului Reghin

Costumul tradiţional şi lumina sfântă

„O realizare deosebită, o realizare a unei echipe închegate de care are parte Primăria municipiului Reghin. Bineînţeles, cu aprobarea doamnei primar a fost posibilă realizarea acestei cărţi care este o carte într-adevăr deosebită, care în primul rând promovează autenticitatea şi în al doilea rând scoate în evidenţă frumuseţea păstrării tradiţiilor, scoate în evidenţă implicarea tinerilor, deoarece aceste costumele sunt purtate de tineri. Să ştiţi că cei care îmbracă costumul tradiţional primesc o lumină sfântă. Costumul tradiţional nu este altceva decât o lumină care îl sfinţeşte pe acel om pe care îl îmbracă.”

Valentin Vârva, protopop ortodox al municipiului Reghin

Costume populare autentice

„Am început colecţia acum circa patru ani. Eram la un târg de vechituri la Negreni, în judeţul Cluj, şi în timp ce eram acolo, îmbrăcat într-un trening, am văzut o familie de nordici îmbrăcată în costume populare româneşti. Costume din cânepă, aspre. Şi atunci mi-am spus că dacă ei pot să poarte costume româneşti, noi de ce să nu purtăm? Şi în ziua aceea am cumpărat prima cămaşă din colecţie. În prezent, colecţia mea poate fi văzută pe Facebook – Costume populare autentice.”

Sergiu Cioban, colecţionar de costume populare

O filă din cartea de istorie a neamului

„Sunt fericit şi onorat pentru că mi-aţi dat şansa să aduc şi eu în faţa publicului o parte din istoria satului Luieriu, pe care eu îl reprezint cu mare drag. Îi mulţumesc doamnei Roxana Man, pentru că m-a căutat şi m-a întrebat dacă pot ajuta cu câţiva oameni din Lueriu la parada portului popular. Am început de la 10 costume populare şi am ajuns la peste 30, o parte din ele făcând parte din colecţia mea care a început să prindă contur undeva prin anul 2003. Am foarte multe costume populare acasă şi sunt fericit că o parte din ele sunt expuse, inclusiv la Muzeul din Luieriu. Sunt fericit că acest album este o filă din cartea de istorie a neamului românesc.”

Andrei Romanică, colecţionar de costume populare

Renaşterea costumului tradiţional

„Ceea ce înseamnă costumul popular tradiţional înseamnă efectiv identitatea noastră. Pierzându-ne această identitate, suntem ceea ce mie îmi place să spun, parafrazându-i probabil pe mulţi alţii, devenim din popor populaţie. Adică statistică, şi nu mai contăm. Din fericire, în spaţiul românesc se întâmplă un fenomen extraordinar: renaşterea costumului tradiţional. Probabil că impactul primar l-a avut asupra acestui fenomen includerea iei în patrimoniul UNESCO.”

Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Mureş

Model de replicat în alte domenii

„Dacă imaginile nu sunt puse pe hârtie, riscă să se piardă uşor-uşor. O astfel de carte asigură continuitatea pentru totdeauna. S-au adunat atât de multe lucruri în muzeele noastre, în centrele noastre de cercetare, în arhive, şi ar fi păcat de la Dumnezeu să rămână răsfirate. Trebuie acea mână să le pună pe toate la un loc şi să ne ofere aşa ceva. Nici nu se putea un cadou mai frumos pentru noi, în primul rând pentru Reghin, şi în context mai general, pentru noi toţi care ne putem bucura de ceea ce dumneavoastră aţi realizat. Sper ca modelul dumneavoastră să fie replicat şi pe alte domenii legate de tradiţii.”

Monica Avram, directoarea Bibliotecii Judeţene Mureş

Tradiţia arhivelor, valorificată

„M-a bucurat foarte mult că în acest volum este un capitol deosebit de important numit „Arhivă”. Nu se pot scrie cărţi fără a se apela la arhive, mai ales cărţi de istorie, cărţi ştiinţifice, cărţi care să ne arate trecutul istoric. Arhivele sunt păstrătoarele memoriei naţionale şi mă bucur foarte mult că din arhiva Muzeului Etnografic au apărut aceste fotografii. Se spune că o fotografie face mai mult decât 1.000 de cuvinte şi sunt deosebit de bucuros că s-a valorificat tradiţia care se află în arhive.”

Liviu Boar, fost director al Arhivelor Naţionale Mureş

Costumul popular, o marcă identitară

„Costumul popular într-adevăr este o marcă identitară alături de limbă, de religie, şi de alte elemente. Costumul popular are un impact deosebit asupra publicului şi faptul că s-a depăşit acest moment public festiv care este spectacular şi după orice spectacol ne punem întrebarea ce rămâne după. Editând această carte sigur că ea reprezintă un izvor nu numai pentru cei de azi şi cei din viitor, pentru că există elemente de raportare la ceea ce înseamnă evoluţia costumului popular.”

Dorel Marc, muzeograf, Muzeul Judeţean Mureş

Zona Reghinului, bogată în folclor

„Această carte pe care dumneavoastră aţi editat-o este deosebit de frumoasă, cu o grafică absolut fantastică, este, aş zice, un document. Un document şi poate că nu s-a întâmplat oarecum întâmplător în această zonă a Reghinului, pentru că în cercetările noastre de teren pe la casele oamenilor, în zonele folclorice pe unde mergem, întâlnim din ce în ce mai rar costumul popular, obiceiurile noastre, însă această zonă este încă aşa de bogată, aşa de frumoas reprezentată.”

Călin Bogătean, artist plastic, Centrul Judeţean pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică Mureş

Caleidoscop al portului popular

„Felicit întreaga echipă pentru realizarea acestei frumoase cărţi. Este vorba despre o întreagă echipă care a lucrat la această carte, am remarcat acest lucru din caseta tehnică. De asemenea, adresez felicitări Primăriei Reghin pentru iniţiativa organizării Paradei Portului Popular. Această lucrare este, practic, o componentă a acelui proiect, o prelungire a acelei frumoase manifestări. Consultând, răsfoind această frumoasă lucrare constat că este vorba de un caleidoscop al portului popular românesc şi nu doar mureşean. Răsfoind această frumoasă lucrare asistăm la o sărbătoare vizuală, la un festival al culorilor conferite de frumuseţea porturilor populare.”

Petru Moldovan, director al Arhivelor Naţionale Mureş

Proiect susţinut de orchestra Casei de Cultură

„Pentru noi, ca şi instituţie a însemnat o onoare deosebită faptul că am putut contribui şi noi la reuşita acestei manifestări, asigurând fundalul muzical pe toată durata desfăşurării acesteia. Am încercat să fim în ton cu parada, cu ceea ce se întâmpla în faţa noastră, în semsul în care am abordat un material muzical din toate zonele ţării, ca să putem reprezenta şi din punct de vedere al sunetului această frumoasă acţiune. Dacă îmi este permisă o sugestie, acestui album la final i se poate adăuga un CD cu muzică tradiţională românească.”

Ioan Conţiu, directorul Casei de Cultură „Eugen Nicoară” Reghin

Identitate proprie în peisajul etnografic românesc

„Cred că rar ne este dat să vedem o asemenea lucrare, realizată în astfel de condiţii grafice. Bineînţeles că vorbim aici de munca unei echipe deosebite, îmi aduc aminte de cuvântul Mitropolitului Dosoftei care atunci când a terminat de tipărit „Psaltirea în versuri” a spus aşa: am realizat această carte cu trudă şi cu osârdie mare. Cu siguranţă că şi această carte s-a realizat cu foartă multă trudă, cu multă osârdie, cu multă muncă, cu multe nopţi nedormite, însă cum s-a mai spus aici este un volum document, este un volum care se referă la Centenar şi care apare aici, deoarece Reghinul în peisajul etnografic românesc are o identitate proprie, o identitate bine conturată, atât Reghinul cât şi zonele din apropiere.”

Florin Bengean, directorul Bibliotecii Municipale „Petru Maior” Reghin

Inspiraţie pentru celebrarea patrimoniului

„Acest eveniment a pornit de la dorinţa şi ideea de a celebra patrimoniul şi cred că dincolo de această importanţă a înţelegerii ce reprezintă patrimoniul şi a semnificaţiilor pe care le are costumul popular cred că este la fel de important felul în care să trezim în sufletele tinerilor dragostea faţă de patrimoniu şi să îi atragem spre noi, să îi facem să iubească portul popular. Şi dacă pot să găsesc un cuvânt care să se potrivească cel mai bine cu acest eveniment, acela este de inspiraţie pentru că a dus la multe alte prezentări similare şi i-a inspirat pe mulţi alţii care poate erau reticenţi faţă de portul popular.”

Roxana Man, directoarea Muzeului Etnografic „Anton Badea” Reghin

Text şi foto: Alex TOTH

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Reacție la explozia din Beirut: ”Azomureș nu depozitează pe platformă cantități semnificative de îngrășământ pe bază de azotat de amoniu”

În contextul exploziei nimicitoare din Beirut (Liban), Biroul de presă al combinatului Azomureș din Târgu …