Home / Politic / EXCLUSIV! Sondajul BCS despre Târgu-Mureş, eronat din punct de vedere sociologic?!

EXCLUSIV! Sondajul BCS despre Târgu-Mureş, eronat din punct de vedere sociologic?!

Distribuie

Ştefan Bruno (foto), preşedintele Biroului de Cercetări Sociale (BCS), care a realizat în perioada 16-18 februarie 2019 „Sondajul naţional de opinie publică în municipiul Târgu-Mureş”, a explicat, în exclusivitate pentru cotidianul Zi de Zi, motivele pentru care există diferenţe considerabile între eşantionul alcătuit „astfel încât să aibă reprezentativitate locală” şi rezultatele recensământului din anul 2011.

Români: 49,1% la recensământ; 61,7% în sondaj

Concret, la recensământul din anul 2011 la nivelul municipiului Târgu-Mureş din populaţia stabilă de 134.290 de cetăţeni, 66.033 s-au declarat români (adică 49,1%), în sondajul realizat de BCS ponderea cetăţenilor de etnie română este de 61,7%. Aceeaşi inadvertenţă o remarcăm şi în ceea ce priveşte procentul de cetăţeni de etnie maghiară: la recensământul din anul 2011, în Târgu-Mureş s-au declarat maghiari 57.532 de cetăţeni (42,8%), dar în sondajul realizat de BCS doar 35,6% din cetăţenii chestionaţi sunt de etnie maghiară.

Pensionari: 26,3% la recensământ; 40,9% în sondaj

Am observat o diferenţă şi în ce priveşte ocupaţia persoanelor chestionate: dacă la recensământul din anul 2011 se declarau pensionari 35.402 de persoane (26,3%), în sondajul realizat de BCS 40,9% dintre cei 1.100 de târgumureşeni chestionaţi s-au declarat pensionari.

Diferenţele, ascunse în Metodologia sondajului

Cu toate că diferenţele dintre eşantionul BCS şi datele oficiale de la recensământul din anul 2011 sunt deloc de neglijat, iar asemenea diferenţe duc, din punct de vedere sociologic, la rezultate eronate, reprezentanţii BCS ascund acest lucru în Metodologia sondajului, document pus la dispoziţia mass media, prin intermediul unui comunicat de presă.

“Eșantionul a fost alcătuit astfel încât să aibă reprezentativitate locală, cu o eroare statistică de +/-3% la un interval de încredere de 99%. Adică dintr-o sută de eșantioane identice 99 dintre ele vor da aceleași cifre cu o eroare de +/-3%. Eșantionul reproduce structura socio-demografică a populației orașului pe sexe, grupe de vârstă, ocupații și nivel de instrucție școlară”, se precizează în respectiva Metodologie.

Romii, ţapi ispăşitori pentru „dereglarea” eşantionului

Contactat de cotidianul Zi de Zi, Ştefan Bruno a explicat motivul pentru care există diferenţe mari între rezultatul recensământului din anul 2011 şi eşantionul care, teoretic, ar fi trebuit să reproducă la scară mai mică datele oficiale.

„Am împărţit eşantionul pe secţii de votare, am luat populaţia din datele pe care ni le-au dat Autoritatea Electorală Permanentă, de pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente”, a declarat Ştefan Bruno, care a menţionat că operatorii au ales persoanele chestionate după o metodologie bine pusă la punct: din 2 în 2 apartamente sau case, pornind de la numărul 1 al fiecărei străzi.

Întrebat de ce sunt diferenţe atât de mari între datele oficiale din anul 2011 şi eşantionul sondajului, preşedintele BCS a explicat următoarele: „Populaţia de 30-50 de ani nu mai e reprezentată, pentru că e plecată din ţară, iar populaţia de origine romă se declară altceva.”

Potrivit preşedintelui BCS eşantionul a fost „dereglat” de populaţia de etnie romă, care de data aceasta s-a declarat ca fiind preponderent… română.

„În unele zone se declară maghiară, în Valea Rece îmi spuneau băieţii care au fost pe teren. Mi-au spus că stăteau de vorbă şi era evident că omul era de etnie romă şi el se declara maghiar. În alte discuţii era evident că era de etnie romă, şi în mai multe cazuri a fost aşa, şi ei s-au declarat români. Aici trebuie să iei ca atare ce spune omul. Eu cred că am bătut la toate uşile, fără deosebire de etnie, adică n-am ocolit pe cineva în interviurile respective, că era un anumit grup de vârstă, de un anumit nivel de educaţie sau ceva”, a arătat Ştefan Bruno.

Populaţia activă, pe cale de dispariţie?!

Preşedintele BCS a găsit şi explicaţia pentru care în recensământul din anul 2011 la Târgu-Mureş erau 26,3% pensionari, iar în eşantionul sondajului realizat între 16-18 februarie 2019 reprezentativitatea pensionarilor a crescut la 40,9%.

„Au plecat oamenii din oraş! Asta vă spun, ceea ce defineşte după mine Târgu-Mureşul este plecarea masivă a forţei de muncă active. A rămas un oraş de tineri şi de bătrâni. De studenţi şi de bătrâni. Populaţia de 30-50 de ani este drastic subreprezentată. Îmi filmau colegii când erau la uşile oamenilor, să îmi arate că nu era nimeni la categoria de vârstă 30-50 de ani. Le spuneam că nu se poate să facă numai cu bătrâni, iar operatorii îmi spuneau că nu găsesc oameni de vârsta respectivă! Şi dacă păstrăm pasul statistic, e improbabil că dacă băteau la apartamentele cu numere impare să găsească altceva decât la cele cu numere pare. Operatorii au încercat să respecte regula care să reproducă structura demografică existentă în acest moment. Operatorii nu s-au dus să facă doar cu pensionari! Explicaţia este că între 2011 şi 2018 a avut loc un exod mai mare de populaţie, a acestui grup de forţă activă, între 30 şi 50 de ani. Ea este cea mai mare pierdere a oraşului. Am remarcat şi o redefinire a identităţii unor categorii, în special cea de etnie romă, căreia îi place să se declare fie română, fie maghiară, mai mult decât sunt ei îi realitate. Asta strică ceva. Mi-au spus colegii că erau atât de mulţi romi, era evident că erau romi, dar ei nu s-au declarat romi. Trebuie scris ceea ce declară ei, aşa este legal, aşa este corect. Dacă ei declară altceva, ce să spun? Ştiam că se strică nişte cifre, populaţia adultă nu există, iar populaţia romi s-a redenumit etnic”, a menţionat Ştefan Bruno.

Lista de politicieni, „cea mai mare greşeală a sondajului”

Întrucât la una dintre întrebările sondajului persoanele chestionate erau invitate să îşi dea cu părerea vis a vis de 12 nume de politicieni mureşeni (Dorin Florea – independent, Claudiu Maior – ALDE, Marius Paşcan – PMP, Dan Maşca – POL, Vass Levente – UDMR, Péter Ferenc – UDMR, Magyari Előd – UDMR, Sergiu Papuc – PSD, Vasile Gliga – PSD, Doru Oprişcan – ALDE, Cristian Chirteş – PNL şi Ervin Molnar – PNL), l-am întrebat pe preşedintele BCS care au fost criteriile după care au fost selectate respectivele persoane şi de ce pe listă nu apar şi reprezentanţi ai altor formaţiuni politice.

„Am dat căutare pe ce nume apăreau în presă”, a răspuns Bruno Ştefan.

„I-am pus pe cei care aveau notorietate, care erau cât de cât cunoscuţi”, a completat sociologul care, potrivit informaţiilor prezentate în Metodologie, a coordonat peste 500 de sondaje în ultimii 29 de ani.

Dacă în privinţa diferenţelor dintre datele recensământului din 2011 şi structura eşantionului din sondajul realizat la Târgu-Mureş preşedintele BCS a găsit explicaţii credibile şi logice, referitor la lista de politicieni din sondaj Bruno Ştefan a recunoscut că aceasta este „cea mai mare greşeală a sondajului.”

„Cel mai rău mie îmi pare că n-am pus mai multe persoane să le măsor. După mine, aceasta este cea mai mare greşeală a sondajului. Erau şi alţii care meritau să fie măsuraţi şi care categoric fac ceva pentru oraş. Aşa cum au apărut atât de des domnul Levente Vass şi domnul Marius Paşcan, probabil că ne-ar fi apărut şi alţii dacă eu îi puneam în chestionar. Dar punându-i pe ei primii, în faţa subiecţilor, cumva şi au ales dintre ei, să spună: „uite, ăştia fac ceva mai mult”. Probabil, dacă îi puneam pe toţi deputaţii, toţi senatorii… sau consilierii… cred că mi-au mai scăpat câţiva, din grabă. Dacă îi puneam, cred că lumea ar fi vorbit despre ei mai mult”, a conchis preşedintele BCS.

Alex TOTH

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

LIVE: Raportul anual al rectorului UMFST ”George Emil Palade”

Distribuie Prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, rectorul principalei universități mureșene, prezintă joi, 28 martie, Raportul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.