Share

Home / Sanatate / INTERVIU. Finanțarea pentru analize medicale în Mureș, redusă față de adresabilitatea crescută a pacienților

INTERVIU. Finanțarea pentru analize medicale în Mureș, redusă față de adresabilitatea crescută a pacienților

Deși există o adresabilitate crescută a pacienților pentru servicii medicale, fondurile alocate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru servicii de imagistică și analize de laborator pentru județul Mureș sunt insuficiente în condițiile în care Târgu-Mureș este centru universitar, aici fiind rezolvate cazuri complexe trimise și din alte județe ale țării. Presiunea pe bugetul alocat, insuficient comparativ cu adresabilitatea, a condus la liste de așteptare pentru analize de laborator ce ajung și la 60 de zile, iar pentru investigații de imagistică medicală ajung și la un an de zile. Într-un interviu acordat cotidianului Zi de Zi, ec. Rodica Biro, președinte director general al Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Mureș, a explicat de ce finanțarea nu este suficientă deși în ultimii ani au existat creșteri.

Reporter: De la an la an fondurile alocate pentru investigații paraclinice sunt majorate, dar totuși nu sunt suficiente. De ce?

Ec. Rodica Biro: Serviciile de paraclinic, care includ analize de laborator și imagistică medicală, reprezintă una dintre problemele esențiale din ultimii ani, în sensul că față de spitale, asistența medicală primară sau ambulatorul de specialitate finanțările sunt prea mici față de necesarul serviciilor medicale. Bineînțeles că factorii care intervin asupra acestei presiuni sunt foarte mulți: adresabilitatea pe care o are un centru universitar în comparație cu un județ în care nu există clinici universitare, populația care accesează prea des serviciile paraclinice.

Pentru un pacient diagnosticat oncologic, de exemplu, s-au găsit niște soluții în sensul că monitorizarea bolnavului prin programul național se poate face în regim de spitalizare de zi, care include și investigații de laborator sau de imagistică. Dar pentru alte diagnostice, pentru bolnavii cronici partea aceasta nu se poate acoperi decât de laboratoarele care se află în relație contractuală cu Casa de Asigurări în regim de ambulator. Recomandările pentru analize se fac atât de către medicii de familie cât și de către medicii specialiști și atunci când vorbim despre centru universitar, în afară de populația din județul Mureș care are recomandare pentru asemenea investigații, o pondere foarte mare o au pacienții care vin din alte județe. Aș putea să spun că acoperim cu adresabilitate pacienții din zona Moldovei până la Piatra Neamț, pacienți care vin din zona Transilvaniei până la Satu Mare, Bistrița, Sălaj și chiar pacienți care vin de la Galați, Tulcea și județele mai îndepărtate. În aceste condiții, presiunea pe ceea ce înseamnă investigații de laborator și imagistică este extrem de mare.

În fiecare an, la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate se fac analize și se repartizează fondul în funcție de estimări ale necesarului de servicii. Niciodată estimarea noastră, ca necesar, nu a fost acoperită. Creșterile de la an la an, din punct de vedere procentual sunt foarte mici, adică din 2016 până în 2017 a crescut bugetul pe paraclinic cu 5% . 5% la o sumă, poate să fie într-adevăr o creștere mare la prima vedere, să zic așa! Dar de obicei bugetul alocat serviciilor medicale la casele județene este un buget istoric și atunci în fiecare an se ține cont de bugetul anului trecut. La laboratoare, în urma solicitărilor repetate pe care le-am făcut pe paraclinic am reușit să obținem o creștere a fondurilor și fundamentarea pe care am depus-o la Casa Națională a avut în vedere faptul că epuizarea fondurilor lunar se întâmplă undeva în primele 10 maxim 15 zile, variabil, în funcție de sumele alocate. Și se știe foarte bine că pe perioada de vară presiunea nu este atât de mare având în vedere că pacienții se duc în vacanță, și fenomenul acesta se reflectă și asupra celorlalte servicii, în schimb crește presiunea în lunile de toamnă și în primele luni ale anului, odată și cu apariția epidemiilor. Și în funcție de asta numărul de zile acoperite se rezumă doar la 10-15. Asta înseamnă că orice pacient care primește un bilet de trimitere pe parcursul unei luni și nu reușește să aibă o programare la laborator, făcută în cursul lunii curente, rămâne pe o listă de așteptare care îl transpune undeva în 30 poate 60 de zile, depinde de laborator ca să poată fi programat pentru analize. Acesta este un fenomen clar, avem servicii medicale paraclinice cu liste de așteptare foarte serioase. Dacă este să mă refer la partea de imagistică pe 2018, pentru că este centru universitar în care tratăm bolnavi oncologic și avem o adresabilitate extrem de bună pe ortopedie, cardiologie- sunt domenii în care chiar nu putem să facem față- listele de așteptare pentru investigații de imagistică au ajuns la 6 luni și un an. Nu putem să spunem că nu avem suficienți furnizori de servicii medicale, nici nu suntem o piață extrem de aglomerată, dar categoric se vede lipsa acoperirii fondurilor în raport cu adresabilitatea pe care o au laboratoarele.

Rep.: Având în vedere această adresabilitate mare de ce nu se suplimentează de la Casa Națională respectivele fonduri?

R.B.: La nivel de județe nu știm care este principiul după care se alocă bugetul pe paraclinic. Am încercat să fac un calcul și am luat populația județelor mari, cu centre universitare, și am încercat să văd dacă există un echilibru între sumele contractate de centrele universitare raportat la populația din județ și într-adevăr, cu excepția Bucureștiului, atât la Cluj, Iași, Brașov, Mureș ne învârtim cam în jurul aceleiași sume pe cap de locuitor. În București suma este de cinci ori mai mare pe cap de locuitor decât în județele pe care le-am menționat. Dacă se păstrează acest principiu categoric nu vom avea niciodată bani suficienți. Ar trebui să avem în vedere la această dată faptul că sistemul medical românesc s-a dezvoltat diferit de la un județ la altul, avem județe cu înaltă performanță, cu domenii în care excelăm. Ori acolo unde ai excelență în medicină trebuie să ai și bani ca să susții activitatea medicală respectivă. Fără acest lucru nu se poate să existe o corelație între oferta de servicii medicale la nivelul fiecărui județ și finanțare.

Poate că lucrurile se vor rezolva în momentul în care, așa cum a fost prevăzut în Contractul cadru și normele metodologice din anul 2018, un pacient va putea să își facă analizele medicale oriunde, indiferent de medicul care le va prescrie, dar aplicarea principiului s-a prorogat. Probabil că lucrurile se vor echilibra și va exista posibilitatea ca banii din sistemul de asigurări de sănătate să circule după bolnav.

Rep.: Spuneați că se face o fundamentare către Casa Națională în funcție de istoric, se estimează. Dacă s-ar ști și câte analize se fac contra cost în laboratoare ați putea avea o imagine mai clară a ce se întâmplă în piață și s-ar putea solicita astfel sume mai mari?

R.B.: Noi am făcut exact o asemenea fundamentare. Ca să putem să avem o imagine reală a nevoii de investigații paraclinice în fiecare an, înainte de contractare, a existat o comisie care s-a ocupat de împărțirea bugetului pe paraclinic și ca material de lucru în această comisie noi am solicitat furnizorilor de servicii medicale, în contract cu CAS Mureș, să ne comunice numărul de analize de laborator care l-au făcut în regim contra cost și am avut și asemenea informații. Ar fi fost mult mai simplu, de exemplu, ca să estimăm necesarul prin sistemul informatic al Casei, SIUI, dacă biletul de trimitere spre analize de laborator ar fi fost un document emis și cuantificat în SIUI.

Rep.: În prezent se emite biletul de trimitere dar se pierde dacă pacientul nu l-a utilizat.

R.B.: Exact, pentru că noi nu știm câte bilete s-au emis ca să ne putem raporta la cele validate și plătite de Casa de Asigurări, cele care au rămas neacoperite și cele care au fost realizate contra cost. În momentul în care am avea această cifră oferită de SIUI, dacă, de exemplu, biletul de trimitere ar avea regimul rețetei gratuite și compensate, ar fi un document care se eliberează online, cuantificabil ca și număr, am putea urmări. Sau probabil că am fi putut obține mult mai multe informații legate de piața serviciilor medicale de analize și investigații de imagistică din Dosarul Electronic de Sănătate, de unde am putea avea această informație, pentru că toate serviciile medicale, accesate în general, nu neapărat de servicii de laborator, de către pacienții noștri în regim privat nu se văd.

Revenind la numărul de investigații, am făcut estimări și am constatat că prin creșterile bugetare anuale pe care le-am primit, raportat la număr de investigații și bilete de trimitere, creșterea efectivă însemna două analize pe furnizor, pe zi, ca și număr de bolnavi. Poate că valoric arată bine când spui 5%, dar trebuie să ne raportăm la numărul de pacienți pe care îl rezolv cu creșterile acestea.  În momentul în care am constatat că o creștere de 5% înseamnă așa de puțin vă dați seama că o solicitare a Casei de Asigurări Județene pentru un procent de 20%, de exemplu, în proiecțiile de buget pe care le trimitem la Casa Națională, deja sună discordant. O creștere de genul acesta este mult prea mare și săritoare în ochi. Probabil că trebuie să se schimbe prioritățile și să fie altfel repartizate sumele.

Rep.: Până ce nu se va reglementa această situație soluția de moment care va fi? Educația medicilor legat de eliberarea biletelor de trimitere, mai multe spitalizări de zi?

R.B.: A fost introdusă o alternativă, care ar fi trebuit să fie extraordinară, dar nu a marcat niște fenomene pe piață, aceea de contractare în regim de spitalizare de zi a unor servicii medicale. Ideea de bază era ca acea categorie de pacient care trebuie să se prezinte să își facă analize de laborator, analize de imagistică în funcție de diagnosticul pe care îl are trebuia să fie preluat pe spitalizare de zi. Vreau să spun că sumele alocate pe spitalizarea de zi au fost substanțiale și în creștere. În vreme ce capacitatea spitalelor pe DRG este limitată, de asemenea pentru bolnavii cronici, pentru paliație, în cazul spitalizării de zi posibilitățile sunt mai mari. Această formulă ar fi trebuit să degreveze partea de paraclinic ambulator,însă fenomenul acesta nu s-a întâmplat. Din contră, se pare că este în creștere.

Din punct de vedere al necesității analizelor de laborator, sunt pacienți care se tratează în ambulatoriu, fac analize medicale, se duc în spital și mai fac iarăși analize medicale. De aceea s-au introdus și în Norme restricții referitoare la emiterea de bilete de trimitere de laborator care se pot intersecta la un moment dat cu perioada de internare. Și sunt foarte mulți pacienți care nu știu, se duc la laborator, sunt puși să semneze pe biletul de trimitere și de fapt nu știu ce semnează în sensul că pe proprie răspundere recunosc că nu au fost internați în perioada de la data emiterii biletului până la prezentarea la laborator.

La nivelul Casei s-au făcut controale tematice pe acest subiect și Curtea de Conturi este cea care a sesizat fenomenul acesta. A trebuit să recuperăm contravaloarea acestor analize de laborator pentru că într-adevăr sunt persoane care de la emiterea biletului sunt internate în spital și apoi se mai duc și mai fac o analiză de laborator pentru că au avut programare făcută și bilet de trimitere valabil.

Rep.: Câte laboratoare se află în contract cu CAS Mureș și cum a fost alocarea bugetară pe primele luni ale anului?

R.B.: În contract cu CAS Mureș sunt 28 de laboratoare de analize medicale. Dacă ne raportăm la finanțare sumele nu cred că au relevanță, dar pot să spun că lunile ianuarie, februarie și martie sunt finanțate la media lunară a contractului din 2018. Această sumă nu ajunge pentru perioada actuală, presiunea este mult mai mare. Programările și modul în care își gestionează fiecare laborator fondurile depinde foarte mult de managementul intern. Ceea ce sesizăm și ne sesizează în general pacienții se referă la numărul mic de zile în care pot face analize gratuite într-o lună, sunt liste lungi de așteptare și de cele mai multe ori bolnavul este pus în situația în care decide să plătească serviciul medical pentru că nu poate să aștepte, nu pentru că nu vrea ci pentru că sunt situațiile medicale care impun acest lucru. Efortul pe care noi l-am depus a fost în general de reducere a listelor de așteptare, laboratoarele au posibilități reglementate prin norme, atunci când sunt luni cu un număr mare de pacienți care se prezintă pot să solicite din fondurile lunii următoare un procent de 10% ca să acopere aceste situații, cu menținerea valorii de contract pe trimestru. Însă categoric finanțarea este insuficientă.

Pe luna ianuarie pentru toate laboratoarele am acoperit analize medicale pentru un număr de 9.029 de bilete de trimitere, numărul investigațiilor raportate pe acestea au fost de 95.059, ceea ce înseamnă că, în medie, pe un bilet de trimitere sunt 10 analize de laborator solicitate. Suma medie care a fost alocată lunii ianuarie este de 894.348 de lei.

Pe site-ul instituției există informații referitoare la laboratoarele aflate în contract cu Casa, valori de contract, sume alocate, accesibile celor interesați.

A consemnat Arina TOTH

 

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

FOTOGALERIE. Am locuit împreună cu poezia, la Bistrița, timp de 4 zile și mi-a plăcut la nebunie

N-am fost cu poezia în relații prea cordiale până în urmă cu vreo doi ani …

Share
Share