Share

Home / Cultură / Reuniune culturală: Tradiţie şi Credinţă la Sărmaşu, ediţia a VI-a

Reuniune culturală: Tradiţie şi Credinţă la Sărmaşu, ediţia a VI-a

Motto:

TRADIȚIA – are într-adevăr un rost numai dacă devine un factor creator, altfel e o cârjă pentru atâtea și atâtea slăbiciuni ale unui neam (Lucian Blaga 1895-1961).

CREDINȚA – Cine neagă credința în Dumnezeu neagă ordinea morală a universului. Dar e dovedit că oricine neagă ordinea morală este pierdut/ fie ca individ, fie ca neam pe acest pământ, căci degenerează fizic și degenerează moralicește” (Mihai Eminescu-1850-1889).

Cu o duminică înainte de intrarea în sfântul și marele post al Păresimilor, în zi de 3 martie, a anului binecuvântat de Dumnezeu 2019, după Sfânta și Dumnezeiască Liturghie, când am poposit la masa duhovnicească cu Iisus Mântuitorul nostru, la Casa de Cultură din orașul Sărmașu a avut loc o nouă „Reuniune Culturală”, de data aceasta cu tema: „TRADIȚIE și CULTURĂ” în spațiul românesc transilvan. Gazdă, mereu aceeași gazdă bună și neobositoare, a fost doamna directoare a bibliotecii orășenești „Liviu RusuBurian Dinuca, reprezentantul cultural al primăriei locale. Programul prezentat de domnia sa, a cuprins două părți: o primă parte a invitaților scriitori mureșeni: Nicolae Băciuț – Directorul Direcției de Cultură Mureș, poetul – patriot Răzvan Ducan, preotul scriitor Nicolae Șincan-președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști, filiala Mureș, Maria Socol, Sorina Bloj, Maria Borzan și subsemnatul. Invitați de onoare doamna conf. Dr. Ileana Roman, Vasile Soporan-rapsod popular – „Tezaurul viu-Unesco”, Maria Precup Stoica și Georgeta și Narcisa Bala-cântăreți artiști de muzică populară.

În a doua parte grupurile de dansatori și soliști îmbrăcați în frumoasele straie de sărbătoare românești, au fost sarea și piperul „șezetorii”: Grupul „Crenguța de brad” din Reghin, condus de îndrăgita solistă Sorina Bloj, grupul „ECOU” din Ibănești, coordonați de doamna Nicoleta Man, grupul coral Geaca Cluj, coordonat de doamna Geogeta Bala, Grupul de copii Cămăraș-Cluj, condus de doamna Filomena Bucur, ansamblul „Doina Sărmașului”, duetul poetic: Antonia și Maria Socol din Șeulia de Câmpie, grupul folcloric „Graiul Cîmpiei”-Sărmașu, Corul Bisericii Ortodoxe Sărmașu, grupul din Sărmășel-Sat, coordonat de prof. Cosmin Sărmășan și ceterașii Alexandru Varga-Balda, Adi Moldovan-Sărmașu.

Însufleți-ți de sfatul eminescian pentru credința în Dumnezeu, ne-am așezat în suflet de rugăciune străbun: „Totdeauna lucrul tău, să-l începi cu Dumnezeu. Unde-I El și darul Său, niciun lucru ne e greu”; Părintele protopop de Tg. Mureș, Șincan Nicolae ne-a binecuvântat șezătoare și reuniunea noastră asemenea Mântuitorului în „Predica de pe munte”. Tot sfinția sa, a portretizat chipul primului patriah al Românie, ELIE MIRON CRISTEA, publicist, filolog, politician, senator, regent al României, teolog și doctor în filologie al Universității din Budapesta, cu o teză de doctorat despre opera lui Mihai Eminescu, tipărită în limba maghiară în anul 1895. A fost redactor la Telegraful român, președintele Despărțămîntelui ASTRA din Sibiu, contribuind la ridicare catedralei din Sibiu. Este autorul a mai multe cărți, ctitor de Biserici, Mănăstiri, schituri și școli teologice. A fost inițiatorul ridicării „catedralei neamului românesc”, care, după atâtea secole, de abea acum se înfăptuiește. Moare la Cannes în Franța în anul 1939, și este înmormântat în catedrală patriarhală de la București.

Domnul Nicolae Băciuț, a prezentat pe scurt viața și activitatea „Monahului Delarohia” Nicolae Steinhardt, a evreului încreștinat la ortodoxie de monahul basarabean Mina Dobzeu, în pușcăriile grele din România. El care a murit într-o gară în drumul său spre București, asistat în ultimile clipe ale vieții de rugăciunile trecătorilor, el care la Rohia a așezat la rost o bibliotecă întreagă de unde ne spune și parcă ne tot spune și acum: „Dăruind vei dobândi”.

Poetul-patriot, urmașul inegalabilului Păunescu, de pe Târnavele Mureșului, Răzvan Ducan, care nu dorește României să fie „orfană de părinți, și stearpă de copii”, ne prezintă emoțional pe acela care mai ieri, era în mijlocul nostru, Cetățeanul de Onoare al Sărmașului, Lazăr Lădariu, scriitor, poet, patriot desăvârșit. Momentul de reculegere întru aducere aminte, ne-a întristat, dar totodată ne-a îmbărbătat la amintirea bravilor români de odinioară, exemple de urmat și neuitat. „Fost-am Iisus chinuit în celule,/ Fost-am și lacrima din cântul păgân,/ Am scrâșnit și am plâns, supus că știam: Că apa, de trece, pietrele veșnic rămân.

Subsemnatul, am căutat schematic să prezint importanța postului în viața noastră. A postit, Hristos 40 de zile și 40 de nopți, El care este „Calea, Adevărul și Viața”, au postit Sfinții Apostoli, au postit Sfinții noștri dragi, au postit moșii și strămoșii noștri. Sunt scutiți de postul trupesc: bătrânii, copiii și bolnavii, dar ei pot posti duhovnicește: cu ochii- să vadă numai ce este bun, cu urechile, să audă numai cele drepte, cu gura, să nu clevetească ș.a.m.d. „POSTUL -, ne spune Ierarhul nostru Irineu, „luminează sufletul, supune trupul, risipește norii patimilor, face inima frântă și smerită. El presupune o renaștere spirituală, o regăsire a echilibrului nostru sufletesc.”

Doamnele Maria Borzan și Ileana Roman, ne-au dus cu gândul într-o lume a trecutului, a obiceiurilor și datinilor străbune, unde am putut să ne întâlnim cu copilăria noastră, și cu toți cei dragi ai noștri, cu portul și demnitatea românească, care azi se pare că „lipsește cu desăvârșire”, dacă am fi să-l cităm pe pamfletarul din „Haimanele”.

Rapsodul popular și „Tezaurul viu-UNESCO” Vasile Soporan, cântărețele Mărioara Precup și surorile Bala, ne-au hrănit sufletele cu frumoasele cântări românești, demostrând încă odată, dacă mai era cazul, că: „Tot ce-i românesc nu piere, și nici nu va pieri”.

Toate grupurile participante, formate din copii mici, elevi de școală, tineri și bătrîni, în număr de peste 150, au prezentat un program extraordinar, pe parcursul a 4 ore de desfășurare a șezătoarei sărmășene. Felicitări tuturor, și în special coordonatorilor care neobosiți ne transmit pe mai departe tezaurul de aur românesc: datini, tradiții, obiceiuri, port.

Mulțumire alese și doamnei Ana Teglaș, care din sufletu-i înmiresmat, a parfumat pentru câteva ore toată atmosfera cu parfumul florilor dăruite „șezătorilor sărbătoriți” din „Șezătoare”.

Cu un parcurs spectaculos, cu multă dăruire, cu pasiune pentru arta plastică, cu o activitate intensă, artista Veress Zsuzsa ne arată frumuseţea sufletului care are resurse nemărginite în a crea şi în a oferi. „ Flori de Mărțișor”- Expoziţie de pictură a artistei Veress Zsuzsa, a fost vernisată de Nicolae Băciuț – director al Direcției Județene pentru Cultură Mureș.

Casa de cultură sărmășeană, la un moment dat, s-a umplut de un glas comun: „Mulți ani trăiască”, adresat celor 84 de ani ai  rapsodului venerabil Vasile Soporan, și celor 40 de ani de căsnicie a susnumitului cu preoteasa Mioara Bucur.

„Nu mai cântă ceterașii, nu-i mai joc la popa-n șură,/ Nu-i mai târg cu turtă dulce, nici cu urs și ringhișpil,/ Toate-s duse în uitare c-au ieșit din cea măsură/ Ce-ndulcit-au clipa vieții, unui suflet de copil”.

Se pare că amfitrioana acestei reuniuni sărmășene, doamna directoare DINUCA BURIAN, prin tot ceea ce a făcut și face în continuare, îl contestă pe poetul imnic Mircea Dorin Istrate, președintele Ligii Scriitorilor mureșeni… ea se agață cu „încăpățânare” în sensul bun al cuvântului de trecutul strămoșesc; nu acceptă să se închidă lada de zestre românească, tezaurul de aur strămoșesc. Mulțumirile nu sunt de ajuns. Poate mai multă atenție din partea celor „îndrituiți” n-ar strica, fiindcă în arealul transilvan, sunt puține persoane implicate cu dragoste, și numai cu dragoste în acest tezaur, care nu trebuie sub nici o formă să dispară. Această reuniune culturală, ne-a demonstrat că, încă, este posibilă o renaștere spirituală a trecutului, singura noastră salvare ca neam și țară, o întoarcere a „aurului curat” din sufletul românesc, cum o numea Rebreanu în „Laudă țăranului român”.

Tot ceea ce s-a întâmplat la Sărmașu, a fost cu un scop bine definit, ca o hrană spirituală în timp și peste timp, demonstrând unor sceptici că noi românii cu valorile noastre nu suntem niște „cârje” inutile, pentru a-l cita pe Blaga, ci suntem demni urmași ai „Traco-Geto-Dacilor” adevărații noștri străbuni, primordiali în arealul european.

Preot Ortodox Român, Ilie Bucur Sărmășanul

 

 

 

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Invitație la „Alter Ego“ – un spectacol cu un personaj și două actrițe

„Mă numesc Ioana și sunt o actriță mediocră într-un teatru de stat despre care sunt …

Share
Share