INTERVIU. Ing. Mircea Dulău, decanul Facultății de Inginerie, UMFST: „Statisticile evidențiază un grad ridicat de satisfacție al studenților”

Un tânăr care studiază la Facultatea de Inginerie din cadrul Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu-Mureș, are șansa ca după absolvirea studiilor să își găsească rapid un loc de muncă într-o firmă de profil. Mai multe detalii ne-a oferit conferențiar univ. dr. ing. Mircea Dulău, decanul Facultății de Inginerie.

Reporter: Care considerați că sunt realizările dvs. de când sunteți decanul Facultății de Inginerie?

Mircea Dulău: Spun cu bucurie că toate programele de studii de licență și masterat ale Facultății de Inginerie sunt acreditate și că sunt în atenția candidaților la admitere. Absolvenții studiilor de licență își găsesc, în foarte mare măsură, locuri de muncă în firme de profil și foarte mulți se înscriu la studiile de masterat, iar absolvenților de studii masterale li se deschide oportunitatea studiilor doctorale.

Statisticile realizate la nivelul universității și facultății evidențiază un grad ridicat de satisfacție al studenților în ceea ce privește parcursul lor profesional.

Pachetele de discipline oferite studenților sunt bine alese și în concordanță cu prevederile standardelor naționale, iar dotările cu calculatoare, software, aparatură și echipamente de specialitate permit susținerea activităților educaționale la un înalt nivel de calitate. O recentă comisie de evaluare ARACIS remarca dotarea foarte bună a unor laboratoare de specialitate, mai rar întâlnită la programe similare din țară.

În facultate s-au derulat câteva proiecte prin care s-a achiziționat aparatură de foarte mare performanță și care permite realizarea de cercetări științifice de mare impact.

Facultatea de Inginerie organizează, anual, Conferința Internațională Inter-Eng, cu foarte mulți participanți din țară și străinătate. Trebuie spus că lucrările ultimelor ediții ale conferinței sunt indexate ISI Web of Knowledge, confirmând prestigiul de care se bucură. De asemenea, facultatea are în coordonare Buletinul Științific, indexat BDI, cu apariție periodică.

Înainte de toate, decanul și prodecanul sunt cadre didactice și fac parte din departamentele de profil ale facultății. Așadar, există și trebuie evidențiate realizările facultății, la care sunt parte toate cadrele didactice, inclusiv personalul didactic auxiliar, administrativ și de secretariat.

Rep.: Mulți părinți fug de școlile profesionale cu profil tehnologic, iar piața este în criză de oameni calificați. Credeți că ar trebui să îi încurajăm pe tineri spre această cale?

M.D.: Este adevărat că toți reprezentanții firmelor se plâng de lipsa forței de muncă, în special calificată. În primul rând, tinerii trebuie convinși să se îndrepre spre studiu, indiferent de domeniu. Atunci, cu siguranță vor fi unii care vor fi cel puțin curioși și vor dori să urmeze studii tehnice. Rămâne ca noi să știm să ii convingem de importanța, necesitatea și prestigiul unor asemenea profesii.

Rep.: Mulți se feresc de inginerie deoarece li se pare greu. Este totuși un mit?

M.D.: În ceea ce mă privește, nu am spus niciodată și nici nu o să le spun, nici studenților și nici candidaților la admitere, că la Facultatea de Inginerie este ușor. Le-am spus și le voi spune mereu că este extrem de interesant.

Având o însemnată componentă aplicativă, cu foarte puține excepții, toate disciplinele predate la inginerie au activități de curs și laborator, însoțite, pe parcursul celor patru ani de studii de licență, de un număr însemnat de proiecte. Planurile de învățământ ale oricărui program de studiu de inginerie au, obligatoriu, pachete de discipline de pregătire fundamentală, de domeniu și de specialitate, care trebuie să asigure profilul viitorului specialist într-o ramură a științelor inginerești.

Rep.: Care sunt profesiile de inginerie solicitate la ora actuală de angajatori pe piața din România?

M.D.: La Facultatea de Inginerie au loc, periodic, întâlniri ale cadrelor didactice și studenților cu angajatori din Transilvania și, de ceva vreme, și din țară. Am permanentizat acțiunea „Companies hours”, care se derulează în fiecare zi de joi, dacă sunt angajatori care solicită asemenea întâlniri și acțiunea „Față în față cu angajatorii”, care are loc în fiecare primăvară. Așadar, angajatorii au nevoie de absolvenți din foarte multe domenii, însă predomină solicitările pentru ingineri în specializările Automatică și Informatică aplicată, Ingineria sistemelor electroenergetice, Tehnologia construcțiilor de mașini și Inginerie economică industrială. Din discuțiile cu angajatorii constatăm că un absolvent de inginerie este extrem de flexibil și își extinde, relativ ușor, aria de competențe de la un domeniu la altul, în funcție de situațiile concrete pe care le întâlnește la locul de muncă.

Rep.: De ce mai are nevoie un viitor inginer pentru a fi un profesionist adevărat pe lângă cursurile facultății?

M.D.: Trebuie să spun deschis că un student la inginerie trebuie să parcurgă cu maximă seriozitate toate activitățile prevăzute de curricula universitară, asta însemnând cursuri, seminarii, laboratoare și proiecte. Pe lângă acestea, cel puțin la fel de importantă este implicarea în activitățile de practică. Facultatea de Inginerie are un număr însemnat de parteneriate de practică încheiate cu mediul economic, așa încât nici un student nu are probleme în a-și găsi un loc de practică potrivit. De asemenea, orele de studiu individual, dimensionate pentru fiecare disciplină în funcție de numărul de credite transferabile acordate, trebuie să completeze și să consolideze ceea ce se predă în cadrul activităților față în față. Facultatea de Inginerie dispune, nu numai de o bibliotecă foarte frumoasă, dar și de un fond de carte relevant pentru domeniile în care asigură școlarizare. Iar acestea se completează cu abonamentele asigurate la nivelul universității și accesul la baze de date și publicații de specialitate.

Rep.: Care credeți că este viitorul domeniului? Unde credeți că va ajunge ingineria în următorul secol?

M.D.: Nu pot spune unde va ajunge ingineria, mai ales în secolul următor, însă știu sigur că ingineria și inginerii sunt și vor fi parte a oricărei transformări. Cu siguranță că vor dispărea profesii, inclusiv dintre cele inginerești, dar vor apărea altele. După unele studii și statistici, gradul de automatizare și robotizare din industrie și din mediul economic în general vor crește foarte mult în anii următori. Se vorbește foarte mult de aplicații de Inteligență artificială, care ne vor „invada” viața. Toate acestea înseamnă devoltarea unor aplicații dedicate din care inginerii nu pot lipsi.

Rep.: Cât din studii ar trebui să reprezinte cercetarea științifică și cât practică pentru a pregăti studentul pentru viața reală?

M.D.: Dacă ne referim la cadrele didactice, o componentă importantă a activității lor este cea de cercetare științifică. Însăși pregătirea pentru activitatea didactică presupune „căutare”, cercetare, studii, astfel încât conținutul și metodele de predare să fie actualizate. Măcar parțial, componente relevante de cercetare științifică ale cadrelor didactice se regăsesc în ceea ce se predă.

În ceea ce privește studenții, aceștia pot activa în cercurile științifice coordonate de cadre didactice care au experiență în a-i „ghida” adecvat între documentare, simulare de aplicații și experimentare în laborator. În fiecare an universitar studenții participă cu lucrările proprii la sesiunile cercurilor științifice studentești organizate de Facultatea de Inginerie. Avem multe exemple de participări la sesiuni organizate în alte centre universitare și de la care studenții noștri s-au întors cu premii. De asemenea, studenții noștri sunt prezenți, aproape permanent, la concursuri organizate de firme de profil, pe teme concrete stabilite dinainte și care au părți semnificative de proiectare, apoi realizare practică.

Rep.: Multe universități de profil pierd teren în fața cursurilor care se pot face on-line. Credeți că și ingineria se poate învăța individual sau aparține strict de mediul universitar?

M.D.: Este adevărat că activitățile universitare de tip on-line au devenit o alternativă la cele clasice, facilitate fiind de posibilitățile de comunicare. În ceea ce privește științele inginerești, cred că pot exista anumite cursuri, foarte atent alese, care se pretează la predare on-line. Activitățile aplicative, însă, presupun prezența obligatorie a studenților în laborator și contactul direct cu cadrul didactic, cu aparatura și echipamentele. Mi-e greu să cred că modalități de proiectare și interpretare se pot preta și preda numai on-line.

Rep.: Care considerați că este diferența dintre cum se studiază ingineria în străinătate și la noi? De ce este important ca studenții să participe la programe de tip Erasmus?

M.D.: Ca beneficiar al unor mobilități Erasmus pentru cadre didactice, pot spune că există unele diferențe, rezultate, poate, din formele de organizare ale activităților de predare. Am constatat că unele discipline sunt grupate altfel, dar fundamentele sunt totdeauna aceleași, astfel că studenții, de exemplu, de la Automatică, de la noi sau din străinătate, vor avea aceleași competențe.

Toți studenții beneficiari ai unor mobilități Erasmus relatează foarte entuziaști experiențele trăite la universități din străinătate. În opinia mea, există doar argumente în favoarea participării într-o asemenea mobilitate și ele sunt legate de contactul direct cu un alt mediu universitar. Fără excepție, tuturor studenților participanți în mobilități Erasmus li se echivalează rezultatele obținute la universitatea gazdă, prin sistemul de credite transferabile.

Rep.: În goana după note și puncte pentru prezență la cursuri, ce credeți că ignoră studenții și este cu adevărat important?

M.D.: Aș spune că la vârsta la care ești student, capacitatea de muncă este foarte mare și ar trebui „gestionată” cât se poate de bine.

Deși vârsta nu este un argument solid, aceasta mi-ar permite, totuși, să dau câteva sfaturi, însă, probabil că atunci când am fost student am procedat la fel.

Așadar, aș recomanda o împărțire echilibrată a timpului de învățare, astfel încât să se poată valorifica toate posibilitățile de „trecere” a examenelor și verificărilor din timpul semestrelor. Încurajez studenții să participe la cât mai multe întâlniri cu firmele și să întrebe tot ce cred că prezintă interes pentru ei. La angajare, foarte multe firme cer experiență, iar studenții susțin că nu au avut când să o acumuleze. Aceasta se poate dobândi, student fiind, prin implicarea serioasă în proiectele pe care programul de studiu le impune, precum și în proiectele pe care firmele le propun ca teme de studiu la facultate.

Rep.: Japonezii descriu pofta de a trăi, de a te ridica din pat în fiecare dimineață într-un singur cuvânt: ikigai. Care este ikigai-ul dumneavoastră?

M.D.: Echilibru.

Elena Polearuș