INTERVIU. Conf. univ. dr. Daniela Ştefănescu, decanul Facultății de Economie și Drept UMFST: „Lipsește educația financiară în societatea noastră”

Facultatea de Economie și Drept din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie Târgu Mureș și-a adaptat oferta educațională la nevoile studenților și ale pieței muncii. Despre ce alte schimbări au avut loc și nu numai ne-a răspuns, conf. univ. dr. Daniela Ştefănescu, decanul Facultății de Economie și Drept.

Pasionată de învățământ, decanul Facultății de Economie și Drept consideră că pentru a reuși nu există o rețetă minune, ci este nevoie doar de curaj, perseverență, răbdare și tenacitate.

Reporter: De cât timp sunteți decanul Facultatea de Economie şi Drept și la ce schimbări majore ați contribuit în această perioadă?

Daniela Ștefănescu: Încă nu s-au împlinit 3 ani de când dețin această funcție onorantă dar care implică și multă responsabilitate.

Având în vedere că studentul şi nevoile sale au fost în centrul atenţiei noastre, dacă este să ne referim la nivelul Facultății, de la începutul mandatului și până în prezent, ne-am preocupat să iniţiem schimbări în această direcţie cu prioritate. A fost înființat un master de Achiziții publice. Având în vedere faptul că anul trecut, în 25 mai a intrat în vigoare Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal, au fost înființate un program postuniversitar şi un centru de cercetare dedicat acestui domeniu de mare actualitate pentru societatea românească. Una dintre primele conferințe pe această temă din țară a fost găzduită de facultatea noastră. De asemenea, am susținut crearea primului program de master al facultății la forma de învățământ cu frecvență redusă, Managementul Afacerilor, pentru a oferi potențialilor noștri candidați şansa de a-şi continua studiile și de a-şi desfășura activitatea profesională pe parcursul săptămânii.

O altă contribuție a facultății noastre se referă la propunerea unui regulament privind voluntariatul în rândul studenților care s-a adoptat ulterior la nivelul universității și de 2 ani, studenții au șansa de a se implica în diverse activități: de promovare a ofertei educaționale, de asistență la admitere, sprijin în organizarea de evenimente, întreținerea site-ului, a paginii de Facebook a Facultății, pe bază de contract de voluntariat care se va putea considera experiență în muncă.

Prin fonduri suplimentare atrase de la Ministerul Educaţiei Naţionale, pe bază de competiţie naţională a fost creată Societatea Antreprenorială Studenţească – SAS, în cadrul căreia se urmăreşte formarea şi dezvoltarea competenţelor antreprenoriale ale studenţilor de la toate specializările din Universitate şi pentru care s-au câştigat proiecte 2 ani consecutivi, obţinând finanţare din aceste fonduri. Un rezultat semnificativ şi poate unic în ţară până la această oră, este introducerea în toate planurile de învăţământ a disciplinelor facultative de antreprenoriat. Din aceleaşi surse şi tot pe bază de competiţie, a fost creată în cadrul facultăţii, o sală specială, modernă, dotată cu tehnică de ultimă generaţie pentru pledoarii juridice, unde studenţii noştri se pot pregăti pentru concursuri naţionale şi internaţionale.

De asemenea, de anul trecut, suntem parteneri ai primului schimb intern interuniversitar în domeniul Administrarea Afacerilor, alături de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrative de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava şi Facultatea de Ştiinţe Economice de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, în cadrul căruia câte 2 studenţi de la aceeaşi specializare şi din acelaşi an, participă câte o săptămână la toate activităţile de cursuri, seminarii sau activităţi extracurriculare din fiecare centru universitar. Prima ediţie a fost un succes şi ne exprimăm speranţa că la fel de apreciate vor fi şi ediţiile viitoare.

Dezvoltarea relațiilor cu piața muncii, cu instituții și asociații profesionale, prin intermediul cărora să aducem cât mai aproape de studenți viața economică, juridică, administrativă reală, să fim cât mai conectați la ceea ce se întâmplă, să le oferim studenților cât mai multe exemple, a reprezentat o altă direcţie în care am realizat schimbări. În acest sens, s-a creat în cadrul facultății un centru de cercetare (CECADA), prin intermediul căruia ne dorim să fim cât mai aproape de realitățile societății românești. Au fost încheiate numeroase acorduri de colaborare cu firme, organizații profesionale, instituții ale administrației publice locale şi am intensificat întâlnirile studenţilor cu reprezentanţi ai acestora prin workshop-uri, conferinţe, ateliere de lucru, concursuri. O altă formă de colaborare s-a concretizat printr-unacord tripartitîncheiat cu Inspectoratul Judeţean Şcolar Mureş şi Primăria Municipiului Reghin în vederea desfăşurării orelor de educaţie juridică în învăţământul preuniversitar, potrivit unui protocol semnat la nivel naţional. Intenţionăm să continuăm aceste demersuri.

O altă schimbare inițiată a reprezentat-o găsirea unei noi denumiri a Facultății, mai suplă, mai modernă, comparabilă cu denumirile pe care le regăsim la facultăți din lumea întreagă. Astfel, de la denumirea anterioară: Facultatea de Științe Economice, Juridice și Administrative, am trecut la Facultatea de Economie și Drept, mai ales că, în contextul internaționalizării, traducerea în limba engleză este una foarte potrivită.

Rep.: Cu ce credeți că se deosebește piața de la noi cu cea din exterior? La ce trebuie să fie atenți atât studenții, cât și cei care citesc presa și vor să fie informați?

D.S.: Piața noastră încă își caută calea proprie, să-și contureze propria identitate dar, în același timp, să țină pasul cu ceea ce se petrece pe plan internațional, mai ales în contextul globalizării, prin care modificările unei anumite piețe se resimt cu o mai mare rapiditate și în celelalte. Procesul este însă unul greoi, complex și dependent de foarte mulți factori, unii dintre aceștia suntgreu de anticipat și în consecință, greu de controlat sau influențat. Consider că piața de la noi oferă mai puţină predictibilitate şi siguranţă şi are o cadență carepoate fi mai greu anticipat. Piața este asemeni unui organism viu. Ne oferă multe semnale după care să ne putem ghida și care ne permit să o înțelegem. Trebuie urmărite evoluțiile acesteia, schimbările neașteptate, comportamentul marilor actori de pe piață.Din fiecare putem extrage elemente care să ne ajute să înțelegem că se produc modificări și mai ales în ce direcție. Fiecare măsură legislativă care vizează un anumitor sector de activitate, va influența de fapt multe alte domenii, prin urmare trebuie să fim mereu în alertă și să reușim să înțelegem semnalele pe care ni le oferă zilnic piața, pentru a reuși să o înțelegem.

Rep.: Ce anume trebuie să aprofundeze și pe ce trebuie să se bazeze un student care vrea să răzbească pe piața din România?

D.S.: Așa cum menționam în răspunsul de la întrebarea anterioară, trebuie acordată o mare atenție pieței, iar studentul trebuie să fie ancorat la tot ce se întâmplă, să aibă curiozitatea și interesul de a regăsi în piață aspectele teoretice însușite la facultate, să identifice oportunitățile care apar și să le valorifice pe acelea care corespund pregătirii și preocupărilor sale. Nu există o rețetă miraculoasă, dar prin curaj, prin perseverență, prin răbdare, tenacitate se poate reuși. Am multe exemple ale foștilor noștri studenți care au reușit să își găsească drumul profesional în România și cu succes. Este o satisfacție ori de câte ori avem întâlniri cu angajatorii, să ne reîntâlnim cu absolvenți ai noștri care ocupă poziții importante fie în companii multinaționale, în firme locale sau care își conduc propria afacere. Așadar, se poate!

Rep.: Care sunt greutățile profesiilor liberale de tip avocat, notar, expert contabil, evaluator sau manager și care sunt avantajele față de joburile obișnuite?

D.S.: Un avantaj poate deveni la un moment dat un dezavantaj și invers. Probabil cel mai greu este la începutul carierei, când trebuie să își croiască drumul prin hățișurile legislative, să devină atât de competitivi în profesia lor încât să-și formeze propria clientelă pe care ulterior să fie capabili să și-o mențină pe termen lung. Pe de altă parte, principalul avantaj al profesiilor liberale este că le asigură independența mult râvnită de tânăra generație. Profesiile liberale le creează șansa de a-și măsura cu adevărat competențele, limitele, spiritul de întreprinzător.

Rep.: De ce ați ales să profesați în învățământ? Ce v-a împins la acest domeniu?

D.S.: Poate că, în primul rând, exemplul din familie, mama mea a activat în învățământ și din copilărie am avut numeroase ocazii să văd procesul de învățământ și din postura de elev și ce se întâmplă dincolo de catedră și mi-a plăcut. De câte ori am avut ocazia, ca elevă sau studentă, să ofer consultații colegilor, se întâmpla același lucru: fără excepție spuneau că explic foarte bine și că ar trebui să devin profesoară. Când am absolvit facultatea, am făcut parte din prima generație care nu a mai beneficiat de repartiție națională, cum se întâmplase până atunci. Am avut șansa de a alege între un post într-o firmă care începea procesul de privatizare și un post de profesoară la Liceul Economic din Târgu-Mureş exact pe catedra corespunzătoare specializării absolvite. M-am simțit mai în siguranță cu a doua opțiune și astăzi, după mai mult de 25 de ani de activitate, nu regret alegerea făcută. Această meserie îți poate oferi multe satisfacții de ordin sufletesc, emoțional pe care nu le poți regăsi în alte profesii și îți menține spiritul tânăr prin generațiile care se schimbă de la un an la altul.

Rep.: După părerea dvs., cum ajută dezvoltarea mediului on-line economia și afacerile în general?

D.S.: Mediul on-line este prezentul și va reprezenta într-o mai mare măsură viitorul afacerilor. Lumea afacerilor este într-o perioadă de mari transformări. Unele dintre acestea sunt greu de imaginat deocamdată. Noile forme de afaceri nu mai respectă principii cunoscute de secole. Voi da câteva dintre  cele mai cunoscute exemple: cea mai mare firmă de taximetrie din lume,Uber, nu are în proprietate nicio mașină, cel mai mare proprietar de media din lume,Facebook, nu creează niciun conținut, cel mai mare furnizor de locuri de cazare,Airbnb, nu are în proprietate niciun imobil. Ce au însă în comun aceste exemple care intră în categoria de „cea mai”? Răspunsul este simplu: mediul on-line. Acesta răspunde nevoilor actuale de rapiditate de a rezolva simplu o nevoie a cuiva, fără un efort prea mare, decât acela de a tasta pentru a descrie ceea ce are nevoie, de a i se putea asigura livrarea sau prestarea serviciului în cel mai scurt timp. Restul sunt detalii care în prezent nu mai prezintă atât de multă importanță.

Rep.: Mulți aleg altă cale decât cea a Facultății de Economie şi Drept. Din păcate nu avem parte de prea multă educație financiară în școli, cum credeți că poate obține românul de rând o educație financiară care să îi îmbunătățească viața și să-l facă mai conștient de propriile alegeri?

D.S.: Lipsește cu adevărat o educație financiară în societatea noastră. Această educație financiară ar trebui desfășurată pe tot parcursul vieții, mai ales că mediul de afaceri, așa cum am arătat anterior, este mereu în schimbare și trebuie să fim pregătiți pentru a promova examenul privind alegerile pe care le facem în plan financiar, în fiecare zi. În acest sens, Facultatea noastră a iniţiat în urmă cu vreo 2 ani, un proiect denumit „Universitatea pentru vârsta a treia” care să includă și ore de educație financiară. Deocamdată, nu am reușit să-l implementăm pentru că acest proiect implică mai multe părți și nu s-a ajuns la o formulă agreată de toate părţile. De asemenea, am inițiat și acțiuni de promovare în licee sub această denumire „Ora de educație financiară” și au avut deja loc câteva acțiuni cu mare succes.Recunosc, nu este suficient, dar este un început și dorim să dezvoltăm această idee în perioada următoare. Dacă s-ar extinde aceste inițiative și în alte centre universitare, poate s-ar resimți și la omul de rând.

Rep.: Promovați mult programele de tip Erasmus. De ce credeți că este atât de important ca studenții să studieze într-o altă țară pentru o perioadă de timp?

D.S.: Recunosc, sunt un mare susținător al programelor de tip ERASMUS care s-au diversificat în ultimii ani: pe lângă mobilitățile de studiu, deja foarte populare, sunt finanțate și mobilități de internship prin care studenții pot desfășura activitate practică plătită într-o companie/instituție dintr-o țară europeană pentru un interval cuprins între 2 luni și un an. Mobilitățile de studiu sunt de un semestru sau pentru un an universitar. Consider că este foarte benefică participarea la programele ERASMUS pentru că le oferă tinerilor o altă perspectivă, îi ajută foarte mult să se formeze, nu doar profesional ci și pe plan personal. Devin mai responsabili, mai maturi, le permite să-și măsoare competențele formate aici, la noi, în învățământul românesc cu cele ale studenților proveniți din toată lumea. Se întorc din aceste programe mult mai stăpâni pe ei, cu mult mai multă cunoaștere a realităților europene și mai dedicați pregătirii lor profesionale. Cel mai greu este să-i determinăm să se înscrie prima dată. Cei mai mulți, după prima experiență, revin și își depun dosarul şi în anii următori.

Rep.: De ce calități înnăscute sau dobândite au nevoie studenții pentru a deveni buni în mediul economic și juridic?

D.S.: Nu cred că voi fi surprinzătoare prin răspunsul la această întrebare: seriozitate, curiozitate, perseverență, ambiție, disponibilitatea de a munci din greu și mult mai multă răbdare decât sunt ei dispuși în prezent să ofere, atât în procesul de pregătire profesională cât și în primii ani de activitate.

Rep.: Japonezii descriu pofta de a trăi, de a te ridica din pat în fiecare dimineață într-un singur cuvânt: ikigai. Care este ikigai-ul dumneavoastră?

D.S.: Fii recunoscător.

Elena Polearuș