Castel din Mureş transformat în hotel de Biserică!

Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Mureş anunţă publicul interesat asupra deciziei etapei de încadrare, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004, Plan Urbanistic Zonal – care creează cadrul pentru „Întocmire PUZ construire hotel cu funcţiuni aferente, amenajare incintă la castelul Bethlen”, pe un amplasament din comuna Bahnea, sat Bahnea, strada Republicii nr. 55, judeţul Mureş, titular Eparhia Reformată din Ardeal, în categoria celor care nu necesită efectuarea evaluării de mediu.

Potrivit unui anunţ făcut în urmă cu câteva zile pe site-ul APM Mureş, Planul urmează să fie supus adoptării fără aviz de mediu, iar informaţii privind potenţialul impact asupra mediului pot fi consultate la sediul APM Mureş din Târgu-Mureş, strada Podeni nr. 10, în zilele de luni, între orele 9.00 – 15.00 şi de marţi până vineri, între orele 9.00 – 12.00.

Relicvă nepreţuită

Călătorul care şi-ar propune un tur al romanticelor castele răspândite pe toate dealurile, sau tupilate în toate văile judeţului Mureş, cu siguranţă ar include obligatoriu, ca destinaţie de seamă, impunătorul castel Bethlen din Bahnea.

Castelul este menţionat de altfel şi pe pagina comunei, ca un important obiectiv turistic. Istoria familiei Bethlen se împleteşte cu cea a Transilvaniei, fiind sute de ani una dintre cele mai influente din Transilvania. Construcţia de biserici şi castele, fondarea a nenumărate şcoli s-a legat în mod firesc de numele lor. Iar în Bahnea, vechiul sat săsesc atestat documentar în secolul al XIII-ea, castelul este, pe cât de impunător, pe atât de fermecător integrat în peisaj.

Amintiri despre balurile de-altădată

Dacă vii dinspre Târnăveni, în direcţia Bălăuşeri, castelul este greu de ratat. Instinctiv o să ştii că ai în faţă o relicvă nepreţuită a istoriei. Şi e bine să te bazezi pe instincte, pentru că localnicii nu ştiu ce comoară adăposteşte comuna lor. Ei cunosc clădirea drept „biblioteca comunei Bahnea”, pentru că aşa spune o inscripţie prezentă încă la intrare, asta fiind ultima destinaţie a castelului din perioada comunistă. Asta după ce a fost fie şcoală, mai apoi CAP, dar şi Primărie, sediu CEC sau sediu al poştei. Au fost ani în care frescele şi stucaturile au dispărut rând pe rând. Şi deşi camerele luxoase, în care se plimbau odinioară contese purtând falduri ultima modă la Viena au dispărut, clădirea a fost totuşi întreţinută. Doar aşa s-a putut păstra în starea remarcabilă în care se află astăzi. O alee largă, unde parcă răsună copitele cailor nobili prinşi la caleştile elegante de odinioară, te introduce într-un parc generos ca suprafaţă. Nu este chiar parc, recunosc, dar este multă verdeaţă, iar socul parfumează aerul. De parcul frumos doar cei doi lei trişti de piatră şi o fântână plină de sticle de plastic mai amintesc.

Piatra de temelie, în 1545

Şi iată, castelul. Pare greu de crezut că piatra de temelie a acestuia a fost pusă în îndepărtatul an 1545 de către nobilul Bethlen Farkas. Construit în stil renascentist, acestuia îi sunt adăugate de-a lungul timpului, atât aripa estică şi cea vestică, cât şi bastionul în opt laturi, asfel încât astăzi edificiul se prezintă ca o combinaţie fascinantă de stiluri arhitectonice, renascentist, gotic, romantic şi baroc. Castelul este construit pe trei nivele, pivniţă, parter, etaj, şi cuprinde 42 de încăperi. Planul castelului este în formă dreptunghiulară alungită.

În cei 450 de ani cât timp proprietatea a fost a familiei Bethlen castelul a fost reconstruit de mai multe ori. Frumuseţea castelului nu este cu nimic ştirbită nici astăzi, deşi geamurile clădirii sunt camuflate iar uşile sunt închise. Cel puţin persoanele neautorizate nu pot intra în castel. Din păcate, şi turiştii vor trebui să se mulţumească să-l admire doar din afară. Se întâmplă însă şi lucruri bune. Deşi interioarele, se spune, poartă amprenta nefericită a anilor comunismului, acoperişul castelului a fost refăcut în 2010, oprindu-l din degradare. Moştenitoarea familiei, Bethlen Fruzsina, care locuieşte în Anglia, a redobândit clădirea şi a trecut-o pe numele Eparhiei Reformate din Transilvania. Poate, într-o bună zi, vom regăsi castelul în circuitele turistice, unde îşi are locul.

(Redacţia)