(P) Dincolo de cifre și proiecte cu titluri întortocheate, programele noastre aduc bunăstare și bucurie în inima românilor

Programul Național de Dezvoltare Locală – PNDL, este gândit și pus în aplicare de PSD. Este un program creat pentru a ajuta România să se dezvolte mai repede, care finanțează acele lucrări care nu puteau fi plătite din bugetele locale sau din fonduri europene.

30 de miliarde de lei la nivel național au fost alocați pentru lucrări de infrastructură: drumuri, poduri, alimentări cu apă și canalizare, școli, grădinițe, dispensare și spitale, cămine culturale sau sedii de primării. Valoarea totală a proiectelor de investiții pentru județul Mureș prin PNDL I și II, Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și Compania Națională de Investiții este de 1,346,502,807.42 de lei.

Este o sumă istorică la nivelul județului Mureș. Totodată este pentru prima dată când comunitățile locale nu au fost „pedepsite” pentru culoarea politică a primarilor, iar cititorii noștri din localitățile conduse de alți primari decât PSD știu asta. Detaliile privind localitățile, cifrele și stadiile proiectelor din județul Mureș sunt publice și pot fi consultate accesând adresa guvernarepsd.ro/masuri-realizate-in-judetul-mures/

De aici am pornit și noi în documentarea acestui reportaj. Am ales câte un tip de investiție, din zone diferite ale județului și am vrut să trecem dincolo de tabele, cifre sau titluri de proiecte și să vedem cum aceste măsuri schimbă vieți, schimbă comunități, aduc bucurie și contribuie astfel la construirea unei Românii frumoase.

„Pierdeam mult timp și era și periculos să trecem zilnic Mureșul cu barca.”

De când se știu, sătenii din Dătășeni erau nevoiți să treacă râul Mureș cu barca sau cu bacul, ca să ajungă în centrul de comună, în Cuci sau la Drumul European E 60, pentru a merge la școală sau la muncă.  „Pe vremuri, cu mult timp înainte, era un bac adus parcă de la Oarba de Mureș”, spune Ilie Mărginean, localnic din Dătășeni, care trece zilnic Mureșul ca să ajungă la serviciu. „Apoi, după ce nu a mai fost bacul, a trebuit ca oamenii să treacă cu barca. Zilnic trebuia să așteptăm după barcă. De multe ori, dacă barca era pe malul celălalt, iar barcagiul nu era acolo, unii treceau pe cablu. Nu o dată apele Mureșului duceau barca în aval și o găseam departe tare. Când aveam noroc, se oprea în vreo salcie, mai aproape”, ne povestește Ilie.

Din 2017 viața locuitorilor din Dătășeni s-a schimbat, odată cu finalizarea lucrărilor la pasarela pietonală de peste râul Mureș, lucrare finanțată prin PNDL I.

Până când investiția nu a fost realizată localnicii de aici nu puteau să își folosească bicicleta, pentru că nu o puteau urca în barcă. „Problema era că pierdeam mult timp la rând la barcă până să trec apa. Acum fac 10 minute până la serviciu! Nu era problemă că dădeam un leu la barcagiu, ci timpul era problema. În plus era și periculos. Acum nu mai avem acel gând, zilnic, dacă putem sau nu să trecem Mureșul.”

Îi lăsăm cu bine pe românii noştri de pe malurile Mureșului și ne îndreptăm pe Valea Cucerzii, înspre Bobohalma, un sat de poveste, dar care administrativ face parte din Municipiul Târnăveni.

Investiție PNDL întâmpinată cu gogoși și masă caldă la Bobohalma. În doar patru luni de la finalizarea drumului aici s-au mutat cinci familii noi.

De foarte multă vreme locuitorii din Bobohalma – sat aparținător Municipiului Târnăveni, își doreau un drum asfaltat, din satul lor până la DN 14 A care face legătura între Târnăveni și Iernut.  Când și-au făcut apariția utilajele de construcție și „infanteria” de drumari pe străzile prăfuite din Bobohalma celor mai mulți nu le-a venit să creadă că, în sfârșit, vor avea asfalt.

„De bucurie, Ion al meu mi-a spus să le frământ gogoși. Așa am făcut. Într-o jumătate de oră am scos la poartă, în două vailinguri, gogoșile. Am pus și apă și suc. Am pus și ceva de băut dar nu au vrut”, povestește Victoria Popa de a lui Chila, femeia care i-a întâmpinat cu mâncare pe drumarii care au venit pe șantierul de la Bobohalma. Ea nu a fost singura pentru că, în scurt timp, sătenii s-au vorbit și aproape fiecare, pe rând, cum înaintau drumarii cu lucrul în dreptul porților lor, îi așteptau cu mâncare, cafea și apă.

Chiar dacă are 71 de ani, Victoria lui Chila mai are un motiv de bucurie, pe care cei mai mulți dintre voi nici nu l-ar putea ghici: „Acum, bărbatu-mio mă poate duce cu motocicleta, pe care ne-o arată în curtea casei, mai repede. Că așa se merge cu motocicleta, tare. Cu praful care era pe drum nici nu-mi mai trebuia să mă urc cu el pe motocicletă.”

Beneficiile unui drum modern pentru un sat mic, care părea uitat și fără vreo perspectivă, de a-și reveni sunt inimaginabile. În Bobohalma mai ard doar 235 de fumuri din cele 535 câte are satul, 300 de familii fiind plecate în străinătate.

Am lăsat-o în urmă pe Victoria lui Chila, cu promisiunea că îi vom aduce ziarul când iese din tipar și, mai sus, într-o curte mare și bine organizată, cu stive de cherestea rânduite și utilaje curate la locul lor, îl întâlnim pe Ioan Danciu, întreprinzător local. „Este mai bine de când aveți drum nou?”, a fost prima mea întrebare. „Vă zic doar că de atunci (patru – cinci luni – n.r.) deja s-au mutat aici cinci familii. Au fost cumpărate cinci case. Spuneți dumneavoastră dacă e bine sau nu…”, a venit și răspunsul lui. Acesta își va deschide, în scurt timp, o spălătorie auto modernă. Deja a depus toate documentele necesare pentru obținerea avizelor, mare parte fiind și primite. „Este nevoie de o spălătorie auto aici?” „Tot mai mulți au mașini acum. S-a scos taxa. Până să se facă drumul, mașinile celor din Bobohalma erau cele mai cunoscute în Târnăveni. Pentru că erau cele mai prăfuite”, ne spune râzând Ion Danciu, fiind clar că „praful” din Bobohalma devenise subiect de bancuri pentru cei din oraș. L-am felicitat pentru inițiativă și i-am spus că în acest fel va avea și un impact social local prin angajările pe care le va face. „Va fi complet automată. Cu fise, pentru că vedeți aceasta este cea mai mare problemă a noastră: angajații. Nu mai avem pe cine angaja.”

Ora de educație fizică era o plimbare prin sat. Frecvența școlară s-a dublat după reabilitarea clădirii școlii și a grădiniței din Șaeș.

Ne aflăm de această dată în satul Șaeș, comuna Apold, în zona de sud a județului nostru. Realizările de aici ar merita mai mult spațiu în ziar. Mai ales că nu este una dintre comunele „înstărite” ale județului, iar efortul autorității locale este cu atât mai mare. Acum însă dorim să vedem în ce fel o investiție în infrastructura școlară poate schimba viața unei comunități. Aici este vorba de fapt de o măiestrie a gospodarului local de a realiza un obiectiv folosind trei surse de finanțare. Reabilitarea școlii din Șaeș a fost finanțată prin PNDL, terenul de sport cu suprafață sintetică – din fonduri de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, iar grădinița din aceeași clădire cu școala – renovată din fonduri proprii. Învățătorii și educatoarele știu cel mai bine ce înseamnă o casă nouă pentru școala și grădinița lor. În pauză, i-am văzut pe cei mici jucându-se bucuroși în clase sau pe terenul de sport.

După ce ani de zile au stat în spații improvizate și s-au mutat dintr-un loc în altul, în sfârșit educatoarele și copiii de la grădinița din Șaeș au un loc al lor, cu toate cele trebuincioase.

„Cea mai mare binefacere este de departe scăderea abandonului școlar. Dacă înainte aveam într-o grupă maxim 10 copii, acum avem în jur de 20. Practic s-a dublat numărul celor care vin la grădiniță”, ne spune doamna Ana Eugenia, educatoare la grădinița din Șaeș. Este într-adevăr un câștig uriaș, știindu-se  că ponderea populației rrome din Apold este de aproape 90% (cifră neoficială) la ultimul recensământ, cifrele arătând că doar 17% dintre locuitori sunt rromi.

„Înainte, când funcționam la cămin, într-un spațiu improvizat, aveam o toaletă improprie, fără apă. Apa era adusă de femeia de serviciu de la o fântână. Ora de sport era de fapt o plimbare prin sat cu copiii. Acum avem teren de sport. Avem toalete și apă caldă. Toate dotările sunt noi-nouțe. Avem chiar și o sală specială pentru ora de pictură”, spune educatoarea.

Educația este cu siguranță un câștig uriaș pentru oricare comunitate din România. Pentru Apold, cu atât mai mult. Dublarea numărului de copii care vin la grădiniță este primul pas pentru un un sat mai bogat pe viitor.

A spus că se mută la Băla dacă se bagă apa. Nu doar că s-a mutat, acum Istvan este un tânăr fermier care a beneficiat și de programul „Tomate românești”.

La Băla i-am întâlnit pe Nagy Istvan Laszlo și pe soția sa, Zsuzsa, doi tineri fermieri. Tineri nu doar pentru că au 42 de ani, ci pentru că s-au apucat de agricultură de puțin timp. „Doamna primar știe că atunci când am venit prima dată aici să-mi caut casă am spus că, dacă se va băga apă, sigur mă mut. Gaz și curent erau, însă apă nu. Asta se întâmpla în 2013. Am auzit că începe proiectul de introducere a apei (prin PNDL I – n.r.) și atunci am luat decizia de a cumpăra o casă veche, cu o grădină frumoasă, și ne-am mutat aici.” Istvan lucrează la o firmă specializată în semințe și materiale pentru solarii.

Chiar dacă la început nu știa prea bine cum se face agricultură, având însă cunoștințe teoretice s-a apucat, în parale cu construcția casei pe care a început-o în 2014, să își înființeze și un solar.

„Am început cu acesta – și ne arată un solar mai mic, de sub 100 de mp. Aici cultivam legume și zarzavaturi doar pentru consum propriu. Apoi am făcut unul mai mare”, ne povestește tânărul fermier.

Auzind însă de programul „Tomate românești” Istvan a hotărât să se extindă. „Am mai construit trei solarii în suprafață totală de 1.000 de metri pătraţi. Investiția m-a costat 5.000 de euro. Însă cu subvenția de 3.000 de euro și cu legumele vândute mi-am scos banii din primul an”, spune încântat proaspătul locuitor al comunei Băla. Producția o valorifică foarte ușor, tomatele românești și legumele lui fiind căutate. „Anul trecut am avut o producție de două tone și jumătate pe 1.000 de metri pătraţi.  Am dat cuiva semințele pentru a-mi face răsaduri, iar anul acesta mă aștept la o producție bună. Cred că ajung la 4 tone pe 1.000 de metri pătraţi. Aș putea vinde producția și din 10 solarii. Cea mai mare parte am vândut-o pe facebook, unii au venit la poartă, dar am dus și la aprozare. Deocamdată nu îmi mai fac solarii, însă achiziționez teren agricol și am să-l cultiv . Contează că subvenția de la APIA se dă la timp. Îmi doresc să ajung la un nivel de producție astfel încât aceasta să fie singura mea ocupație.”

Revenind la investiția în rețeaua de alimentare cu apă, cei doi ne spun că „este clar că aceasta ne-a determinat să ne mutăm aici. Nu suntem tare departe de oraș, este un sat frumos și avem toate utilitățile. Uitați-vă în jur și veți vedea câte case noi apar. Multă lume vine și își cumpără case. În ultimul an doar în această zonă s-au cumpărat cinci case, dintre care una este a unui englez”, ne explică Istvan descriind cu mâna un arc de cerc înspre zona unde sunt noile case.

Prin PNDL I comuna Băla a beneficiat de investiția – reţea de alimentare cu apă potabilă în valoare de 1.326.476,65 lei, pusă în funcțiune în 2016.

Guvernul acordă un sprijin de 3.000 de euro pentru 1.000 mp cultivați cu tomate. Trebuie cultivate soiuri românești, iar producția trebuie să depășească două kilograme pe metrul pătrat. Recolta se predă la centrele de colectare. În 2017 au fost plătiți 129 de milioane de lei pentru 9.338 fermieri, producția a  fost de 680.000 de tone, cu 53.000 de tone mai mare decât în 2016. În 2018 au fost plăți de 151 milioane lei pentru 16.354 legumicultori înscriși în program, dintre care 10.296 tineri și 757 repatriați. Producția din 2018 a fost de 885.000 de tone de roșii. În acest an au fost înregistrate 18.477 cereri de plată.

86 de cămine culturale în județul Mureș.

138 de drumuri în județul Mureș.

46 de școli în județul Mureș.

32 de grădinițe în județul Mureș.

115 rețele de apă și canal în județul Mureș.

9 rețele de iluminat public în județul Mureș.

18 poduri, podețe și pasarele în județul Mureș.

2 săli de sport în județul Mureș.

19 dispensare medicale în județul Mureș.

(Publicitate electorală, PSD Mureş)