Tradiții și obiceiuri pascale din toată lumea. Hristos a Înviat!

Sărbătorile Pascale reprezintă în primul rând sărbătorirea învierii lui Isus Hristos, iar pentru români, reprezintă un prilej de curățenie de primăvară în casă și bucate alese făcute în căminul propriu.

Vopsirea sau încondeierea ouălor, înnoirea hainelor şi oferirea de cadouri aduse de Iepuraş sunt cele mai cunoscute obiceiuri de Paşte, alături de datini din unele regiuni, cum ar fi stropitul fetelor pentru a rămâne frumoase tot anul (sau fertile după datina preluată din Ungaria) şi împodobirea porţilor caselor în care sunt fete nemăritate. Ouăle roşii, drobul de miel, pasca şi cozonacul nu lipsesc de obicei de pe mesele românilor, ouăle fiind vopsite în Joia Mare, în Vinerea Mare fiecare odihnindu-se înainte sâmbetei pline de treburi, deoarece este păcat să lucrezi atunci.

În întreaga lume, tradițiile și obiceiurile de Paști sunt interesante, pline de culoare și pe alocuri, chiar ciudate.

Răstignire și foc de tabără

În Filipine are loc Festivalul Moriones din Marinduque, care îi evocă pe soldații romani cruzi, participanți la crucificarea lui Isus Hristos. Ritualul Postului Mare din Pampanga, localitate aflată în regiunea San Pedro, este o sarbatoare specifică, care presupune participarea sătenilor la un act de auto-flagelare, în care unii dintre ei sunt răstigniți „literalmente” pe cruce.

În Australia, multe familii aranjează o vânatoare în Duminica Paștelui, în casele sau grădinile lor, pentru a vedea care dintre membrii familiei găsesc cele mai multe ouă. Aceștia stau apoi la masă cu rudele lor, unde consumă friptură de miel, de vită sau de pui cu legume prajite. Această tradiție se regăsește și în SUA sau Anglia.

În Germania, Paștele se numește „Ostern”, denumirea fiind legată de zeița anglo-saxonă a primăverii, Eostre. În regiuni din nordul Germaniei, se organizează un mare foc de Paște. Evenimentul este foarte popular, motiv pentru care o mulțime de oameni se adună și stau în jurul lui. Focul de Paște arde simbolic toate rămășițele iernii și, în mod simbolic, sentimentele rele. Acest obicei există și în Olanda.

În majoritatea statelor din Africa, în timpul Sărbătorilor de Paști, bisericile sunt decorate cu Vitenge si Kanga, haine confecționate în formă de fluturi, flori, copaci și banane. Imnurile creștine sunt însoțite de bătai de tobe și Kigelegele, sunete de înaltă ținută morală, realizate de femei. După masa de Paște, au loc dansuri tradiționale în afara bisericii.

Hristos a înviat!

In Suedia, conform tradiției, această perioadă era legată de vrăjitoare, ce simbolizau ghinionul, astfel pentru a le alunga erau aprinse focuri, iar oamenii făceau zgomote ciudate și le zburau către „Bllkulla”. Astăzi acest eveniment este sărbatorit cu persoane îmbrăcate în vrăjitoare pentru amuzamentul copiilor.

În Mexic, Sărbătoarea de Paști ține două săptămâni, fiind împărțită în Săptămâna Sfânta – Semana Santa, când sunt sărbătorite ultimele zile ale lui Iisus și Pascua, sărbătorind Învierea lui Iisus, reprezintă totodată și eliberarea de sacrificiile impuse de post. Fiecare comunitate sărbătorește acest eveniment în funcție de influențele religioase, însă cel mai emoționant moment, din săptămâna sfântă, caracteristic la majoritatea comunităților, îl constituie punerea în scenă a evenimentelor petrecute în trecut. Scenetele redau ultima cină, trădarea, judecata, în unele orașe întâlnindu-se chiar și răstignirea.

Multe ouă, ramuri și clopote

În Italia, clopotele bisericii sunt auzite pe parcursul întregului an, dar se opresc în Joia Mare și liniștea se așterne peste întreg ținutul. Oamenii sunt mai tăcuți și mai gânditori, amintindu-și de răstignirea lui Iisus. În dimineața zilei de duminică, se aud din nou clopotele, care-i anunță pe oameni că Iisus a înviat. Copiii găsesc ouă ascunse prin casă sau în gradină. În timpul Postului, femeile pun grâu la încolțit, într-un loc întunecat din casă. Firele de grâu vor fi folosite pentru decorarea bisericilor în zilele premergătoare Paștelui.

În Spania, în Duminica Floriilor, oamenii merg la biserică, iar copiii duc ramuri și frunze de palmier pentru a fi binecuvântate de preot. Baieții au ramuri simple, în timp ce fetele duc unele ornate cu bomboane și beteală.

La vecinii noștri bulgari, procesiunea din Noaptea Învierii este foarte asemănătoare celei de la noi. Una din tradițiile specifice în Bulgaria este ca oul roșu care se lovește de zidul bisericii este primul mâncat. La masă, oamenii ciocnesc ouă, iar cel care rămâne cu oul întreg este cel despre care se crede că va avea un an plin de noroc. În zilele dinaintea sărbatorilor de Paște, familiile creștine trimit pâine și ouă vopsite ca daruri pentru prietenii lor turci. Persoana care transportă ouăle primește, de obicei, niște bani în semn de mulțumire. Astfel de daruri se fac și rudelor mai îndepărtate, părinților spirituali și altor apropiați. Tot de Paște, și tot în Bulgaria, femeile sunt udate cu apă pentru a le merge bine tot anul.

La fel de tradiționali sunt și rușii, iar oricine intră în casa unui om în perioada Sărbătorilor Pascale trebuie să salute cu „Hristos a Înviat!”. În Republica Moldova există și tradiția la țară ca în dimineața Paștelui să se umple un linghean cu apă rece din fântână în care se pun bănuți și un ou roșu, iar toți cei din casă trebuie să se spele acolo pe față când se trezesc. Ultimului trezit îi revin banii strânși și oul roșu.

Vă dorim tuturor sărbători fericite alături de cei dragi!