Home / Cultură / Gáspárik Attila, directorul executiv al Teatrului Național Târgu Mureș, la Gala Premiilor UNITER: „Cea mai mare provocare în acest moment este identitatea culturală europeană, identitatea locală, și cum se îmbină cele două“
Gáspárik Attila, alături de Ale Țifrea, Richard și Robert Balint, la Gala Premiilor UNITER 2019 (Foto: Andrei Vornicu)

Gáspárik Attila, directorul executiv al Teatrului Național Târgu Mureș, la Gala Premiilor UNITER: „Cea mai mare provocare în acest moment este identitatea culturală europeană, identitatea locală, și cum se îmbină cele două“

Distribuie

Premiul UNITER pentru Cel mai bun actor în rol secundar, obținut de Richard Balint, actor al Companiei „Liviu Rebreanu“ a Teatrului Național din Târgu Mureș, la cea de-a XXVII-a ediție a Galei Premiilor UNITER, care a avut loc la Teatrul Național din Cluj-Napoca, a venit ca o încununare a unei serii de nominalizări și premii la diverse categorii, pe care secția română le-a obținut începând cu prima ediție a Galei, în 1993.

Redăm mai jos lista nominalizărilor și a premiilor, în ordine cronologică:

Premiul pentru cel mai bun spectacol acordat spectacolului „Satyricon“ și Premiul pentru cea mai bună scenografie, acordat scenografei Adriana Grand pentru scenografia spectacolului „Satyricon“, în 1993.

Nominalizare pentru Cristian Theodor Popescu pentru regia spectacolului „Piesă cu repetiții“ de Martin Crimp (coproducție Teatrul Național Târgu Mureș și Teatrul Inoportun UNITER), în 1994.

Premiul pentru Cea mai bună piesă românească a anului 2000, „www.nonstop.ro“ de Alina Nelega, în 2001.

Nominalizare pentru Adriana Grand pentru scenografia spectacolului „Iunie“, în 2010.

Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2013, „În trafic“ de Alina Nelega, în 2014.

Premiul pentru întreaga activitate acordat lui Zeno Fodor pentru Critică şi istorie teatrală, în 2014.

Nominalizare pentru Andu Dumitrescu pentru scenografia spectacolului „Visul unei nopți de vară“, în 2016.

Nominalizare pentru Cea mai bună piesă românească a anului 2016, „Eu nu sunt Hamlet“ de Andrei Vornicu, în 2017.

Premiul pentru Cea mai bună piesă românească a anului 2017, „50 de secunde“ de Daniel Oltean, în 2018.

Nominalizare pentru Cea mai bună piesă românească a anului 2018, „Întoarcerea“ de Laurențiu Blaga, în 2019.

De asemenea, au mai fost nominalizați la Premiile UNITER pentru Debut actorii Dan Rădulescu și Cristina Toma.

Poză de grup la intrarea în Teatrul Național din Cluj-Napoca: Nicu Mihoc, Richard și Robert Balint, Ale Țifrea, Daniel Oltean și Gáspárik Attila (Foto: Andrei Vornicu)

Gáspárik Attila, directorul executiv al Teatrului Național Târgu Mureș, și-a manifestat, la finalul Galei Premiilor UNITER, aprecierea pentru talentul și munca lui Richard Balint: „Suntem foarte mândri de el. Ne lipsea această categorie de actor din trupă. Foarte repede am găsit tonul comun cu el. De fapt, în spatele fiecărui succes, în teatru, există o echipă închegată, de la mașiniști la cabinieri, colegii de pe scenă, regizori, scenografi și așa mai departe, și e și succesul lor. Spectacolul ăsta este unul foarte reușit, și îmi pare foarte rău că nu a fost nominalizat, dar în România sunt foarte multe teatre, se nasc anual sute de spectacole și sunt foarte mândru că am fost un pic în această seară în atenția iubitorilor de teatru, dar treaba noastră nu este să câștigăm la festivaluri, ci ca în fiecare zi să facem ceva pentru cultura și identitatea noastră culturală, pe care încercăm să o definim. Pentru mine, cea mai mare provocare în acest moment este identitatea culturală europeană, identitatea locală, și cum se îmbină cele două.“

Richard Balint în rolul Mr. Lockhart din „Navigatorul“ (Foto: Cristina Gânj)

O echipă, o identitate comună, țeluri comune

Gáspárik Attila este de părere că, deși premiile nu reprezintă un scop în sine al creatorilor de teatru, acestea pot atrage atenția unui segment de public care până în acel moment nu a fost interesat sau convins de oferta teatrală pe care o puteau alege.
„Numărul de spectatori sau numărul de premii nu ar trebui să reprezinte un concurs. Haideți să privim din alt punct de vedere. De exemplu, sunt foarte mândru că avem compozitori de muzică extraordinari, pe plan național și internațional, dar dacă mă duc la o nuntă, vreau să văd pe ce se dansează. Sunt foarte mândru de Simona Halep, dar vreau să întreb la Miercurea Nirajului sau la Sărmașu câte terenuri de tenis avem? Câți jucători de tenis avem care fac asta de dragul sportului, de dragul sănătății? Noi întotdeauna ne mândrim cu niște vârfuri, dar trebuie să ne gândim și la masa de oameni. Eu sunt mult mai mulțumit că jumătate din Târgu Mureș, măcar o dată pe an, deja se duce la teatru. Și nu ne mulțumim cu asta, trebuie să ajungem minim o dată fiecare cetățean și să îi placă ceea ce-a văzut. În asta ne ajută acest premiu fiindcă atrage atenția și mulți care nu umblă la teatru și în seara asta au văzut la televizor, se întreabă: „Mă, chiar în orașul nostru? Ne-au aplaudat atâția la Cluj, pe noi? Haideți să vedem ce e cu teatrul nostru.“ Suntem un oraș micuț. Multe orașe foarte mari, cu o tradiție teatrală mult mai mare, nu au fost prezente cu premii sau cu nominalizări: Iașiul, Craiova, Timișoara, Oradea și altele. Trebuie să punem acest premiu în context. Sunt foarte bucuros și mândru de colegii mei, dar trebuie să ne gândim ce n-am făcut încă, ce urmează, cum putem să folosim acest succes în continuare. Pentru mine, ca manager acest lucru e cel mai important: să vedem cum am putea să continuăm acest proiect teatral în dimensiunea identității noastre culturale, să vedem prin ce mă voi defini ca mureșean, ca transilvănean, ca român și ca european. Eu cred în echipă, cred în identitatea comună, cred în țeluri comune, acest premiu este un rod extraordinar al Companiei „Liviu Rebreanu“, munca investită a Alinei Nelega și munca investită de Nicu Mihoc care a făcut aproape minuni. Nu vreau să spun cuvântul minune, fiindcă o minune ține trei zile, și eu vreau o investiție mult mai lungă, vreau ca niciodată să nu mai abandonăm teatrul în orașul nostru și în zona noastră“, a declarat directorul executiv al Teatrului Național Târgu Mureș


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Workshop-uri în domeniul Neuropatologiilor și Neuroștiinței, la UMFST

Distribuie Echipa Brain UMFST a Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.