Finanțare pentru investiții de peste 6,5 milioane euro pentru Spitalul Clinic Județean Mureș. Ovidiu Gîrbovan, manager: ”Anul acesta este cel mai generos buget din ultimii 10 ani”

Spitalul Clinic Județean Mureș a primit în acest an cel mai mare buget din ultimii zece ani, urmând să fie realizate investiții pe zona de infrastructură și achiziție de aparatură medicală pentru creșterea calității actului medical. Mai multe detalii despre obiectivele cuprinse în acest an în planul de investiții, și nu numai, a oferit dr. Ovidiu Gîrbovan, manager interimar al Spitalului Clinic Județean Mureș, într-un interviu acordat cotidianului Zi de Zi.

Reporter: În acest an, Spitalul Clinic Județean Mureș a beneficiat de mai multe surse de finanțare. Vă rog să oferiți mai multe detalii.

Dr. Ovidiu Gîrbovan: La fel ca orice spital și Spitalul Clinic Județean Mureș are mai multe surse de finanțare, iar principala sursă de finanțare sunt serviciile medicale și urmează să avem un nou contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. În acest sens, anul acesta am primit de la nivel guvernamental o sumă de aproximativ 14,5 milioane de lei, care este direcționată spre Clinica de Oncologie – aproximativ 10 milioane de lei și pentru finalizarea buncărului unde va fi montat un nou aparat de radioterapie de înaltă performanță – 4,5 milioane de lei. De la Consiliul Județean Mureș am primit aproximativ 7,5 milioane de lei, în afară de cofinanțările pentru obiectivele unde se vor efectua lucrări cu finanțare din fonduri alocate de la Ministerul Sănătății. În total, în acest an avem un buget de 31.241.000 de lei, fonduri provenite de la Consiliul Județean Mureș, Ministerul Sănătății, Fondul de dezvoltare, donații și sponsorizări și venituri proprii.

Rep.: Finanțarea primită de la Consiliul Județean Mureș pentru ce investiții va fi direcționată?

O.G.: Bugetul de la Consiliul Județean Mureș în marea majoritate este direcționat pentru reparațiile unor clădiri, clădirea neterminată de pe str. Gheorghe Marinescu nr. 1, lângă Urologie, reparații capitale și extindere, la clădirea secției Clinice de Obstetrică Ginecologie și secția de Neonatologie reparații, achiziții de aparatură etc. Va cuprinde o plajă largă de investiții acolo unde sunt absolut necesare, urmând ca la o nouă rectificare să vedem care vor fi sumele și dacă mai putem cuprinde și alte obiective.

Rep.: Demersurile pentru reabilitarea clădirii neterminate de pe strada Gheorghe Marinescu nr. 1 au început deja?

O.G.: Da, anul trecut am scos la licitație realizarea unei expertize, aceasta s-a făcut, iar anul acesta urmează să fie efectuat un studiu (n.red. – de fezabilitate) în baza expertizei și o licitație în vederea proiectării și execuției pentru finalizarea lucrării.

Rep.: Lucrările propriu zise de continuare a investiției vor începe în acest an sau de abia anul viitor?

O.G.: Eu sper ca și lucrările de modificare și de continuare a investiției să înceapă în acest an.

Rep.: În bugetul alocat spuneați că există finanțare și pentru aparatură. Despre ce fel de aparatură este vorba?

O.G.: Avem în plan achiziționarea a câteva linii de sterilizare și aici avem o alocare de aproape 2,3 milioane lei de la bugetul Ministerului Sănătății. Avem în plan achiziționarea de aparate de radiologie, turnuri laparoscopice pentru secțiile de ginecologie și chirurgie. Având în vedere dezvoltarea programului național de oncologie pe zona de cancer mamar în ceea ce privește operația de extirpare a tumorii urmată ulterior de reconstrucția mamară, ne propunem să achiziționăm un aparat de înaltă performanță cu sistem de detectare a ganglionului  santinelă. Astfel, va crește mult acuratețea diagnosticului și scade mult timpul de intervenție aducând intervenția către stadii incipiente și astfel va crește gradul de vindecare și rata de supraviețuire la bolnavii cu cancer mamar. Dorim să creștem valoarea actului medical prin toate aceste achiziții inclusiv aparate de ecografie, trusă de artroscopie, videobronhoscop, pletismograf, microscop binocular, aparat de chirurgie combinată intraoculară cu endolaser și criocoagulare, trusă de endourologie, platformă electrochirurgie etc.

Rep.: În prezent, la Spitalul Clinic Județean Mureș se fac intervenții de extirpare a tumorii, pe viitor se vor realiza și intervenții de reconstrucție mamară?

O.G.: Deocamdată facem numai detectarea, stadializarea și extirparea tumorii sau a sânului în funcție de stadiu. Avem în plan să intrăm în subprogramul național care constă în reconstrucția mamară și în acest fel vom închide complet cercul în tratamentul cancerului de sân.

Rep.: Dispuneți de resursa umană necesară, personal medical care să realizeze intervenția de reconstrucție mamară?

O.G.: Sigur, avem în plan dezvoltarea și a resurselor umane având în vedere noile aparate pe care le achiziționăm – și aici mă refer la aparatul de radioterapie – de chirurgia reconstructivă a sânului, încercând să dezvoltăm și acest segment în vederea îmbunătățirii activității Spitalului Clinic Județean Mureș.

Rep.: De când se va intra în acest program?

O.G.: Trebuie să rezolvăm câteva chestiuni-spațiile, structura spitalului și anumite condiții care se impun în vederea realizării acestui program, inclusiv recuperarea bolnavului post intervenție. Nu va fi o structură nouă în cadrul spitalului, ci va fi mai mult o structură funcțională prin introducerea unor specialiști care lucrează pe acest domeniu în cadrul secției de chirurgie generală și în cadrul spitalului prin secțiile de oncologie și radioterapie și specialiștii de oncologie pe care îi avem la nivelul spitalului. Vom închide acest cerc prin tratarea completă a patologiei oncologice mamare.

Rep.: În afară de aceste investiții, propuse pentru a fi realizate în 2019 din bugetul existent în prezent, ați identificat și alte obiective pentru modernizarea bazei medicale și creșterea gradului de confort al pacientului în condițiile în care va exista vreo rectificare bugetară pe parcursul anului?

O.G.: Anul acesta este cel mai generos buget din ultimii 10 ani ai Spitalului Clinic Județean Mureș. Și cred că aceste fonduri le-am direcționat în special către lucrări de mare anvergură, reparația capitală a secției de Oncologie, pe care o vom transforma aproape în totalitate, finalizarea construcției buncărului, acestea împreună totalizând peste 15 milioane de lei, deci aproape jumătate din sumă. Desigur, investiții sunt necesare și la alte clădiri, în acest sens având în vedere și reparații la Clinicile de Ginecologie, Neonatologie, Psihiatrie, Ortopedie, Infecțioase, Pneumologie și, bineînțeles, pe măsură ce vom reuși să le facem pe acestea vom avea în perspectivă să investim în următoarele clădiri în funcție de priorități și bugetul alocat. În plan apropiat, dacă vor mai fi rectificări bugetare ne vom axa de asemenea  și pe achiziția de aparatură medicală în funcție de necesitățile fiecărei secții în parte în limita bugetelor alocate.

Rep.: O altă sursă de finanțare este Casa de Asigurări de Sănătate pentru servicii medicale. Urmează contractarea. Ce intenționați să solicitați în plus în acest an la contractarea cu Casa de Asigurări de Sănătate?

O.G.: În plus față de anul trecut vom solicita serviciile pe investigații de înaltă performanță având în vedere achiziția în cursul anului 2018 a unui aparat de Rezonanță Magnetică la nivelul spitalului, care a început să funcționeze în luna decembrie a anului trecut. Aparatul a fost alocat prin fonduri de la Guvernul României prin Banca Mondială și Ministerul Sănătății. În general, ne vom păstra serviciile medicale pe care le-am avut și anul trecut, cred eu cu o ușoară creștere datorită faptului că am avut depășiri peste valoarea de contract cu foarte multe cazuri, mai ales în secțiile de Oftalmologie, Pneumologie, Chirurgie, lucru care ne îndreptățește să cerem o finanțare mai bună. Sigur că mai avem de crescut numărul și calitatea serviciilor în ambulator, pentru că acolo exisă o concurență foarte mare atât între clinicile private cât și cele de stat și nu în ultimul rând și între specialiști, unii lucrează în ambele sectoare, atât la stat cât și la privat.

Rep.: Cum arată statisticile privind adresabilitatea pacienților către Spitalul Clinic Județean Mureș?

O.G.: Din observațiile noastre, marea majoritate a pacienților care se adresează spitalului sunt pacienți care vin prin urgență sau recomandări ale unor medici care lucrează în alte județe. Dar și pacienții care au fost tratați aici ne recomandă. Mai puțin de o treime dintre pacienți sunt din Târgu-Mureș. Pe spitalizare continuă anul trecut au fost externați 35.359 de pacienți, pe spitalizare de zi 45.389 de pacienți și în total au fost consultații și servicii în ambulator oferite pentru un număr de 106.840 de pacienți.

Rep.: Curățenia în spitale este un subiect mult dezbătut în ultima vreme, cum stă Spitalul Clinic Județean Mureș la acest capitol?

O.G.: Spitalul Clinic Județean Mureș este un spital curat. Cu toate că clinicile funcționează în 16 locații, în clădiri vechi, este un spital curat, personalul își face treaba, noi facem eforturi să asigurăm materiale de curățenie și dezinfectante. Nu am avut situații deosebite de infecții pe anumite secții sau apariția unor focare de infecții deosebite cu germeni multirezistenți, acolo unde au apărut s-a acționat rapid și s-au făcut procedurile corespunzătoare în așa fel încât să limităm la minim posibil situația respectivă, ulterior s-au declanșat procedurile de dezinfecție pe teritoriul respectiv în așa fel încât pot spune că în Spitalul Clinic Județean Mureș se operează și s-a operat în siguranță. Prin aceste eforturi căutăm să menținem un standard ridicat al serviciilor medicale.

Rep.: Cum arată relația personal medical-pacient? Aveți în plan organizarea unor cursuri de comunicare în relația personal medical-pacient pentru a exista o comunicare mai bună între medic, asistent, pacient?

O.G.: Am în plan să organizăm o serie de cursuri cu specialiști din domeniu, s-au și făcut câteva mici încercări de comunicare medic-pacient, asistent-pacient. Cred că este de bun augur pentru că în universitățile de medicină se mai fac aceste cursuri, dar cred că în școlile postliceale comunicarea cu pacientul nu este pusă pe una dintre treptele importante ale pregătirii asistentului medical și de multe ori asistenților le trebuie o anumită perioadă de timp încât să se adapteze în relațiile acestea medic-asistent, asistent pacient și invers, mai ale pe anumite secții în care dependența pacientului este mai mare.

Rep.: Ce v-a determinat să organizați aceste cursuri?

O.G.: Stând de vorbă cu bolnavii, bolnavul mai spune ”nu a fost schimbată lenjeria când a trebuit sau doamna asistentă nu a avut timp de mine sau nu a vorbit frumos cu mine”. Sigur, acest lucru s-a întâmplat de-a lungul timpului când a fost un deficit mare de personal, nici acum nu stăm chiar foarte bine, și cred că ar trebui făcută o modificare la nivelul legislației de personal privind acele normative și să se introducă gradul de dependență al pacientului și ocupabilitatea timpului de lucru al asistentului medical. Pentru că nu poți pune la același nivel de acoperire de personal pe secția de geriatrie, de exemplu, unde acei bolnavi au nevoie de ajutor, fizic sunt mai dependenți față de bolnavii de pe o secție de interne unde ai toată plaja vârstelor, unii se pot mișca și alții nu. Trebuie refăcute aceste lucruri, la nivelul Ministerului ar trebui să se creeze o dezbatere în acest sens, să vedem ce îmbunătățiri putem aduce. Sunt secții care sunt mai aglomerate din punct de vedere al personalului și altele sunt mai sărace. Oare de ce? Cu toate sporurile acordate sunt unele secții care sunt evitate, acolo unde munca este într-adevăr foarte grea. Eu cred că ar trebui să găsim formule să putem mări recompensa acelui personal care să lucreze pe acele secții.

Rep.: Care ar fi acele secții?

O.G.: Neuropsihiatria pediatrică, paleația, oncologia, terapia intensivă – încărcătura chiar și emoțională la un moment dat devine o povară pentru personalul care lucrează pe aceste secții. Uzura în timp își spune cuvântul și atunci este afectată relația pacient-personal medical. Sigur că o asistentă medicală este afectată emoțional văzând atâta suferință într-un timp îndelungat! Și atunci acești oameni ar trebui ajutați ori prin scăderea numărului de paturi aferent unei asistente medicale, ori adăugarea unei infirmiere acolo unde este cazul, kinetoterapeuți, brancardieri, astfel încât să creștem această structură de personal auxiliar care să ajute asistenta medicală și medicul, dar nu în ultimul rând bolnavul care trebuie să aibă acel confort pe care toată lumea și-l dorește atunci când ajunge într-o situație de acest gen.

A consemnat Arina TOTH