Share

Home / Politic / Ce (n-)am înțeles din alegerile europarlamentare

Ce (n-)am înțeles din alegerile europarlamentare

E un moment de reflecție pentru forțele politice românești în urma unor alegeri ce cu greu se prefigurau a produce mutații pe termen lung… și totuși.

Palierul 1

O analiza succintă trebuie să aibă în vedere trei paliere. Pe primul palier, cel al rezultatului votului pentru Parlamentul European nu cred că vor exista surprize notabile. Calitatea umană/profesională a celor trimiși nu diferă atât de mult față de cea a predecesorilor. Sigur există oameni de calitate și caracter așa cum, și de această dată, listele partidelor politice au promovat lichelele de serviciu. Urmând tiparul stabilit deja, nu cred că europarlamentarii români vor reuși să se așeze la aceeași masă înaintea unor decizii relevante pentru a apăra interesele României. Din neferice, vom putea asista la exportul scandalurilor interne în forul european, fapt ce creează grave prejudicii României. Știu, replica ar putea fi reprezentată de faptul că europarlamentarii români fac parte din diferite familii politice și prin urmare ei vor apăra interesele cetățenilor europeni în genere. Urmărind comportamentul reprezentanților unor state precum Olanda, Germania, Franța, Ungaria, acest argument devine lipsit de substanță și realitate.

Prin comportamentul de până acum România nu a reușit să fie relevantă în jocul european. Nici în acest mandat lucrurile nu se prefigurează a fi diferite. Acțiunile unor state precum Bulgaria, Polonia, Ungaria (pentru a da doar exemple din aceeași regiune cu noi) sunt mult mai pline de substanță, cu obiective clare și capacitate de negociere, chiar dacă limitată de regulile impuse și nespuse ale marilor puteri europene. Chiar dacă aparent bătălia între suveraniști, populiști și progresiștii europeni pare a fi câștigată de cei din urmă, europarlamentarii români nu vor avea o contribuție decisivă în favoarea nici uneia dintre tabere, fiind de așteptat ca ei să urmeze ascultători indicațiile primite din partea șefilor de grup din care fac parte. Putem afirma că cei mai mulți europarlamentari români se vor regăsi în tabăra progresistă, pro imigrație, pro LGBT, pro globalizare. Un exemplu în acest sens este comportamentul duplicitar al PSD care în țară practică un cu totul alt tip de mesaj în privința unor chestiuni precum căsătoria între persoanele de același gen în timp ce votul în Parlamentul European (cu câteva excepții) a fost în favoarea acestei agende. În privința USR-PLUS, afilierea lor la valorile neomarxiste îi așează în aceeași tabără din acest punct de vedere, un comportament similar fiind așteptat și din partea PNL. Nici partidele mai mici nu vor produce surprize câtă vreme cererile lor de a face parte dintr-un grup politic sau altul nu vor fi respinse, un semn de întrebare planând totuși asupra lui Traian Băsescu (fiind cunoscută imprevizibilitatea sa, totuși el declarându-se în favoarea candidatului sprijinit de Macron, așadar în aceeași tabără progresistă). Influența Parlamentului European e similară, păstrând proporțiile, cu cea a Parlamentului României, deciziile cu adevărat relevante fiind luate în interiorul Comisiei Europene și având prea puțin de a face cu dezbaterea democratică.

Palierul al doilea

Al doilea palier este cel național. Aici lucrurile sunt ceva mai nuanțate. Electoratul PNL a suferit mutații importante, crescând ponderea electoratului rural iar în ciuda unui rezultat foarte bun, criza internă, respectiv criza de credibilitate a tandemului Orban – Turcan sunt deja evidente. În acest moment PNL nu este pregătit pentru guvernare, iar poziția sa este puternic amenințată de reușita USR-PLUS care în ciuda agendei neomarxiste a reușit să capaciteze un electorat care cândva era electoratul țintă al PNL. Succesul USR-PLUS poate fi unul extrem de fragil dacă electoratul câștigat nu este fidelizat și scos la vot în mod repetat. Din acest punct de vedere, o candidatură proprie la președinție este obligatorie dar canibalizează electoratul de dreapta și va reprezenta un competitor real pentru Iohannis. Din acest punct de vedere e clar că va exista o competiție a inteligennce-ului autohton în a-și sprijini preferații. Un prim semn că alianța nescrisă începe să șchioapete a fost apariția în presă, imediat după declarația lui Barna privind desemnarea unui candidat propriu pentru prezidențialele din toamnă, a unor informații ce priveau legăturile de afaceri cu statul între diferite personaje care populează USR-PLUS, respectiv apropierea unor lideri de diverse cercuri de interese.

În cazul PSD există două posibilități. Prima privește rapiditatea cu care pot învăța liderii acestui partid ceva din această lecție electorală, ceea ce include îndepărtarea unor lideri actuali, trecerea în liniile secunde a altora și promovarea unei agende cerute de public – caz în care are mari șanse de a câștiga alegerile din 2020 (investiții reale și rapide în infrastructură, promovarea unor lideri cu credibilitate/ competență, menținerea unei agende economice pro-prosperitate etc). A doua variantă presupune continuarea luptelor interne, lipsa de viziune și degringolada care va avea ca efect scăderea la un scor electoral care nu va permite PSD să fie prima vioară/ facă parte din viitoarea guvernare. Primul lucru pe care trebuie să-l înțeleagă PSD este că joaca cu teme sensibile, inconsecvența guvernării, aroganța și desconsiderarea electoratului va produce pagube ireparabile pentru această formațiune. Din păcate, în ciuda unor măsuri economice și sociale mai mult decât necesare, promovate de către PSD, impunerea unor agende personale, autosabotajul guvernării au decredibilizat puternic această formațiune, încrederea în capacitatea de guvernare scăzând dramatic.

Atât PSD cât și UDMR vor fi afectate de o prezență mai mare la vot, aceasta scăzând ponderea lor la nivel național, cifrele absolute demonstrând faptul că cele două partide sunt la maximul  procentului de votanți. În cazul unor partide mai mici, ProRomânia, ALDE, PMP, strategia pe termen mediu va fi probabil găsirea unei umbrele electorale sau fuziunea cu alte formațiuni.

Palierul al treilea

Al treilea palier cel local, pare a fi cel mai puțin afectat de rezultatul europarlamentarelor. Pe plan local PSD Mureș a însemnat în ultimii ani cu precădere mutarea centrului de decizie și influență la Reghin. PSD nu a reușit să producă un candidat viabil pentru alegerile locale și este greu de crezut că va reuși în timpul scurt rămas. Prezența în consiliul local va permite probabil negocierea unei funcţii în anumite combinații politice, dar aceasta nu va oferi putere reală. Florin Buicu, parlamentar PSD care se bucură atât de notorietate cât și de o imagine bună, este puțin probabil la această oră să-și asume misiunea de a “pierde” primăria orașului într-o competiție ce se anunță de pe acum a fi dificilă. Un alt parlamentar PSD, Horea Soporan, este o prezență mai degrabă discretă, în ciuda unui joc politic inteligent pe care îl practică. Linia a doua a PSD este improbabil să producă un candidat care să fie relevant în ecuația alegerilor locale pentru funcția de primar.

PNL se confruntă cu probleme de leadership la nivel intern și în ciuda susținerii de care se bucură în rândul unor profesioniști în diverse domenii nu poate produce o surpriză în acest prezent. Deși formațiunea a avut de-a lungul timpului candidat în competiția pentru funcția de primar, ea nu s-a apropiat până în prezent cu adevărat de obținerea acesteia. Creșterea capacității electorale în cazul PNL este strâns legată de schimbările care se vor produce la vârful partidului și care se vor reflecta și la nivel județean/local.

În cazul UDMR se remarcă alunecarea discursului unor lideri ai acestei formațiuni înspre zona extremistă și adoptarea agendei Orban (în detrimentul discursului ponderat și a dispoziției spre dialog), tendință care probabil va continua de teama neîndeplinirii pragului electoral la nivel național, respectiv de speranța câștigării postului de primar în Târgu-Mureș. Sigur, nici UDMR nu este lipsit de dispute interne, existând în acest moment cel puțin trei potențiali candidați pentru funcția de primar, dar și nume care sunt vehiculate în cercuri restrânse și care pot deveni o surpriză din perspectiva competiției interne chiar și pentru UDMR. Recentul experiment “Valea Uzului” demonstrează cât de ușoară este provocarea unor incidente etnice, acestea având capacitatea de a schimba opțiunea de vot atât pentru români cât și pentru maghiari, potențialul de manipulare fiind unul extrem de ridicat. Într-un astfel de scenariu vor exista suficiente personaje și de o parte sau alta care să profite de un astfel de subiect.

Deși e posibil ca și ProRomânia (dacă va mai exista sub această formă la alegerile locale) să propună un candidat, formațiunea nu are capacitatea de a impune un “câștigător” al jocului electoral.

În cazul PMP, strategia aleasă va fi cea care l-a ajutat pe actualul edil să câștige în anumite momente cheie, dar asumarea rolului de “român salvator” nu va fi nici pe departe suficient pentru a asigura succesul electoral.

În privința ALDE, cred că rezultatul este departe de potențialul real ce poate fi atins în alegerile locale. O eventuală decizie de retragere a actualului primar alături de sprijinul oferit altui candidat va crea un pol puternic în bătălia electorală locală, cu condiția unor acțiuni rapide și a schimbării de strategie.

În privința USR, în ciuda dorinței de a candida a actualului reprezentant în Parlamentul României, decizia se va mai lăsa așteptată, Lavinia Abu Amra trebuind să-și convingă mai întâi proprii colegi, înainte de a emite pretenții spre fotoliul de primar (în actuala ecuația politică fiind improbabil să-l obțină).

PLUS mizează pe un candidat surpriză însă deocamdată formațiunea este departe de a putea sprijini cu succes un astfel de demers. Un rol important în această ecuație îl poate avea și POL, care prin Dan Mașca va putea înclina balanța în favoarea unui candidat sau altul. Dar, asumarea altui candidat decât cel propriu poate crea probleme în obținerea locurilor în consiliul local iar o eventuală alianță electorală ar duce la diluarea mesajului liderului POL.

Un lucru este cert, electoratul se schimbă, iar clasa politică pare să nu înțeleagă pe deplin acest fenomen.

Dr. Lucian SĂCĂLEAN,

Analist politic

 

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Cristian Chirteș, președinte PNL Mureș, candidat la conducerea Consiliului Județean Mureș

Președintele Partidului Național Liber Mureș, senatorul Cristian Chirteș, a convocat joi, 18 iulie, o conferință …

Share
Share