Deda, casă bună tradițiilor Văii Mureșului Superior

La loc de cinste pe platoul „La Alei”, la cea de a XV-a ediție a Festivalului Văii Mureșului Superior a fost casa alegorică a comunei Deda, împodobită și în acest an de oameni iubitori de tradiții în frunte cu Maria Vlasa din Pietriș, profesoară la Liceul Tehnologic „Vasile Netea” din Deda. „Cu ornatul casei mă ocup încă de la primele ediții ale festivalului. În fiecare an ne străduim să fie cât mai frumoasă casa noastră aici „La Alei”. Pregătirile pentru ediția din acest an le-am început în urmă cu vreo două săptămâni, am început să discutăm despre cum să ne organizăm. Apoi am venit în satul alegoric, am curățat, am văzut ce e de făcut, ce materiale ne sunt de trebuință, după care ne-am apucat de decorat, de împodobit casa, astfel ca ea să fie gata să-și primească oaspeții. La aranjatul casei m-am ocupat eu împreună cu mama mea, iar toate lucrurile provin din casa noastră de la Pietriș”, ne-a declarat Maria Vlasa.

Obiectele care decorează casa alegorică Deda poartă în ele sufletul celor care le-au lucrat, cum îi place să spună Mariei Vlasa, aspect care completează frumusețea și vechimea lor. „Majoritatea acestor haine sunt lucrate de mama mea, Maria Vlasa. La unele am ajutat-o și eu, la altele a lucrat singură, la stativele care sunt și ele expuse în casa alegorică a comunei Deda. La aceste stative s-au lucrat toate lipideele de pe pereți și de pat. Produsele care se fac acum nu se pot compara cu cele vechi deoarece sunt făcute în serie. Diferența cea mai mare este că nu se pune atât de mult suflet ca în cele vechi, care sunt lucrate cu migală și cu foarte mult suflet. În jur de 50 de ani s-a tot lucrat pe aceste stative, chiar și noaptea, după ce ne culca, se apuca de lucru. Pe vremuri, se făceau haine de sărbători, de Paști, de Crăciun, care erau începute cu un an înainte. Modelele erau secrete, nu cumva să vadă vecina ce haine fac ceilalți. Satisfacția era cu atât mai mare, deoarece era un lucru făcut de mâna lor, care reprezenta exact atât munca cât și imaginea. Majoritatea femeilor aveau stativă în casă, era chiar o rușine dacă nu aveai așa ceva. De asemenea, fetele care nu știau să coasă, nu erau bune de măritat, cele care aveau un pat de zestre erau mai curtate”, afirmă Maria Vlasa.

Tinerii, păstrătorii tradițiilor

 Menirea festivalului de la Răstolița este de a păstra și duce mai departe tradițiile, lucru respectat întocmai de către cei din Deda.„Am întâlnit și în acest an oameni, chiar de departe, aflați în trecere prin zona noastră, care erau încântați de ce vedeau. Nu le venea să creadă că sunt lucruri dintr-o casă. Mă tot întrebau dacă sunt de la Muzeul Satului, nu le veneau să creadă că sunt lucruri personale ale noastre. Faptul că lumea e interesată și ne cere detalii, e un lucru important. Ni s-a cerut părerea despre cum se pot păstra în timp aceste valori. Le spun mereu că acest lucru se poate face prin copii. În acest sens, Ansamblul „Cununa Călimanilor” din Deda, condus de instructorul coregraf Vasile Gabor, promovează foarte mult acest aspect. Chiar și hainele dansatorilor din „Cununa Călimanilor” sunt lucrate de mână, sunt haine autentice, atât din zona noastră cât și din alte zone, toate lucrate manual. Oameni cum sunt doamna primar Lucreția Cadar, coregraful Vasile Gabor nu doar că au „plantat” mlădițele în acest ansamblu, ci și le cultivă, și Doamne Ajută să mai fie. Faptul că Deda, prin doamna primar Lucreția Cadar, s-a ocupat de directoratul festivalului, responsabilitatea pentru noi a fost mult mai mare, fapt pentru care ne-am străduit să fim la înălțime, să avem o casă frumoasă și apreciată de vizitatori”, a subliniat gazda casei alegorice Deda.