Home / Cultură / Folclorul românesc, reprezentat cu cinste de Ansamblul „Cununa Călimanilor” în Turcia

Folclorul românesc, reprezentat cu cinste de Ansamblul „Cununa Călimanilor” în Turcia

Distribuie

Mândria  comunei Deda în ce privește promovarea folclorului și tradițiilor specifice Văii Mureșului Superior este fără doar și poate Ansamblul „Cununa Călimanilor”, coordonat de instructorul coregraf  Vasile Gabor. Prezență constantă la marile evenimente ale comunei și nu numai, cel mai recent fiind Ziua Comunei Deda, ansamblul din Deda a fost prezent la finele lunii august la un festival internațional de folclor în Turcia, mai exact în localitatea Yalova, pe malul Mării Marmara, la 170 de kilometri distanță de Istambul.

„Am avut mai multe generații de dansatori în cadrul Ansamblului „Cununa Călimanilor”. Cea actuală este a treia generației, cu care am început în urmă cu opt ani de zile. Cu ei am participat la diferite festivaluri în străinătate, în Macedonia, Grecia, Bulgaria și în acest an în Turcia, la Festivalul Internațional de Folclor de la Yalova,  desfășurat în perioada 25-31 august . A fost a patra ieșire în afara țării  cu această grupă de dansatori”, ne-a declarat Vasile Gabor, instructor coordonator al Ansamblului „Cununa Călimanilor” din Deda.

Momente de relaxare

Delegația care a fost prezentă în Turcia a cuprins 14 perechi de dansatori, alături de  primarul comunei Deda  Lucreția Cadar și de câțiva părinți. Au reprezentat cu cinste folclorul românesc dansatorii Loredana Pașcan, Tudor Bândila, Teodora Cif,  Cosmin Demian,  Bogdan Pop,  Andreea Pop,  David Chirilesc,  Anamaria Bîndilă,  Ciprian Harpa,  Alexandra Jabenițean,  Cătălin Pop,  Maria Cheia, Nicoleta Demian,  Cristian Buculeu,  Mara Ilovan, Ciprian Bîndilă,  Bianca Ștefan,  Rareș Andron,  Daria Chirilesc, Bogdan Ormenișan, Alexia Cazan,  Laurențiu Croitor,  Ștefania Marcu,  Vlad Lazar, Darius Tamba și Daria Andron. „Ne-am bucurat de un sejur deosebit în Turcia, atât artistic cât și în ce privește momentele de relaxare. Am avut practic patru spectacole, în special seara, iar în cursul zilei aveam un program mai lejer.Am fost cazați într-un complex tip cămin studențesc  pe patru nivele,  câte doi, trei într-o camera, cu baie, cu tot ce trebuie, totul foarte frumos. Complexul era  situat doar la câțiva zeci de metri de litoralul mării, iar în partea din spate, zonă de piscine și alte atracții deosebite”, spune Vasile Gabor.

Dansurile românești, apreciate de publicul festivalului

La ediția din acest an a festivalului din Yalova au participat ansambluri din 12 țări precum Lituania, Estonia, Turkmenistan, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Italia, inclusiv Mexic, Ansamblul „Cununa Călimanilor” fiind singurii reprezentanți ai România la acest festival.„Seara era organizată o mica paradă, până la locul de desfășurare a programului artistic. Am rămas foarte impresionat de cum erau așezate localitățile pe malul mării, nu doar stațiuni, erau și localități, am vizitat chiar și câteva sedii administrative. Am dat cadouri la o primărie și la o prefectură.  Am avut chiar și o zi dedicată bazarului, să vadă și copii cum arată un astfel de loc.   Deși am avut o oarecare reținere, în cele din urmă a fost totul ok, zona fiind extrem de sigură datorită prezenței celor care să asigure un climat de liniște . Am avut program în patru seri, 27, 28, 29 și 30 august, iar în 31 ne-am întors spre casă. În cadrul celor patru zile de program artistic am prezentat suite de dansuri din Câmpia Transilvaniei, jocuri de pe Mureș, din Moldova , feciorești, învârtite, dansuri  de fete. În fiecare seară ni se cerea un program de 20-25 de minute, și am ales astfel repertoriul să putem avea cât mai multe suite de jocuri, .Publicul de acolo a promit foarte bine  dansurile noastre, Sunt convins că noi românii avem ceva aparte în materie de jocuri populare, cei de afară recunosc imediat folclorul românesc , imediat le ia auzul și ochii , recunosc imediat folclorul nostru. Noi, românii suntem foarte bine văzuți pe plan international , în special în ce privește coregrafia, dansul specific folclorului românesc. La fel și copiii, s-au simțit excelent în Turcia, atât în ce privește momentele de relaxare, vizitele făcute la diferite obiective, la baie, dar și în cadrul festivalului, extremi de mândri și de bucuroși că pot reprezenta cu cinste folclorul românesc.La final a avut loc de asemenea o paradă, urmată de un spectacol, unde au fost acordate diplome tuturor participanților”, declară Vasile Gabor.

Dincolo de momentele de relaxare, pentru tinerii dansatori din Deda rămâne amintire unor clipe de neuitat, locuri și oameni care le-au îmbogățit bagajul de cunoștințe, dar și momente de aleasă mândrie  când au reprezentat cu cinste  comuna Deda și folclorul românesc.„E foarte important să participi la un astfel de eveniment international. Dacă copii nu participă la o treabă de acest gen, nu pot să-și dea seama de cultura care există pe glob.Ei cred că zona noastră e totul, dar nu e deloc așa. În Turcia i-au văzut pe cei din Europa, pe mexicani, pe cei din Turkmenistan, războinicii  cu săbii, astfel au putut să vadă și alte popoare, aspecte legate de cultura altor țări de pe glob. Astfel, au avut ocazia  să-și facă o imagine, să descopere  lucrurile care ne diferențează sau ne aseamănă față de alte popoare. Este extrem de important acest aspect, al cunoașterii .Eu cred că prin aceste ieșiri în afara granițelor țării putem dezvolta o gândire, o mentalitate în rândul tinerilor. Am observat că folclorul coregrafic începe să se cam stingă. Prin prezența la astfel de festivaluri, tânărul își dă seama că el e posesorul unei culturi deosebite față de restul popoarelor , și atunci îndrăgește și mai tare folclorul țării pe care o reprezintă. Se trezește în el un sentiment de mândrie amestecat cu patriotism, un spirit de competiție cu celelalte țări, una care se face într-un mod frumos, nu ca la fotbal sau ca alte sporturi. Aici fiecare își poartă cu mândrie folclorul”,spune Vasile Gabor.

Sprijinul din partea autorităților locale

Un aspect important îl reprezintă sprijinul venit din partea autorităților locale,Primăria și Consiliul Local Deda,  fără de care Ansamblul „Cununa Călimanilor” și-ar pierde menirea, aceea de de păstrare, conservare și promovare a folclorului Văii Mureșului Superior.

„Fără sprijinul din partea Primăriei și Consiliului Local Deda nu făceam nimic. Ei ne-au asigurat cheltuielile legate de transport, deloc de neglijat, dat fiind distanța destul de mare până în Turcia. Colaborarea cu cei de la primărie s-a materializat și în ce privește zestrea de costume a ansamblului. Printr-un proiect demarat prin intermediul Grupului de Acțiune Locală „Defileul Mureșului Superior” ,  am reușit să obținem fonduri pentru zece rânduri de costume de Maramureș, astfel să putem include în repertoriul nostru și o suită de jocuri din Maramureș. În ce privește restul activității de peste an, în fiecare lună avem vreo acțiune, altfel nu putem menține formația. Dacă nu avem astfel de ieșiri, nu putem vorbi de motivație. Asta salvează o formație, dacă nu îi duci nicăieri, ș ice  lucrezi la repetiții nu mai este valorificat, atunci  formația dispare”, a subliniat instructorul Vasile Gabor.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Expoziția „Războiul Monumentelor” și lansare de carte, la Biblioteca Județeană Mureș

Distribuie Reprezentanții Bibliotecii Județene Mureș au anunțat luni, 18 martie, începerea expoziției „Războiul Monumentelor”, care …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.