Share

Home / Reviste / Band / Prințul Dimitrie Sturdza, lobby pentru Liceul Silvic Gurghiu, gazda Concursul European de Silvicultură 2020

Prințul Dimitrie Sturdza, lobby pentru Liceul Silvic Gurghiu, gazda Concursul European de Silvicultură 2020

Una din cele mai frumoase zone ale țării, de un farmec aparte, este Valea Gurghiului, loc încărcat nu doar de frumuseți,  ci și de o istorie bogată, datorită resurselor sale naturale, de la lemnul magic din care se construiesc instrumentele muzicale, până la fauna bogată, despre care s-au convins pe viu fețe împărătești de seamă. Printre cei care au gustat din farmecul acestui loc binecuvântat de Dumnezeu este și Alteța Sa, Prințul Dimitrie Sturdza , cel care poposea la o partidă de vânătoare imediat după revoluție. Fascinat de fumusețea acestei văii, Prințul Dimitrie Sturdza  a decis ca să-și amenajeze aici un loc unde să-și încarce bateriile, loc denumit „Casa cu Cerb”, a doua sa casă după cea din Elveția.  Despre farmecul acestei văi, ne-a vorbit Prințul Dimitrie Sturdza în interviul următor:

Reporter: Cum a început povestea legăturii dumneavoastră cu Valea Gurghiului ?

Prințul Dimitrie Sturdza : Cu mulți ani în urmă, cred că acum vreo 25 de ani, când am descoperit această vale minunată. Era ceva mai sălbatică atunci, drumurile erau foarte proaste. Prima dată am fost la castelul de la Lăpușna, unde am fost primiți foarte bine. Țin minte că atunci apa nu prea curgea, încălzirea era așa și așa. În schimb mâncarea era una exceptional de bună, iar castelul era unul impresionant.

Reporter: Când ați început să veniți mai des  în această zonă care a ajuns să fie  a doua dumneavoastră casă ?

Prințul Dimitrie Sturdza:  A fost ceva progresiv, până când am construit reședința de vacanță de aici de la Fâncel, „Casa cu Cerb” cum am denumit-o. Am  început ca și o mica casă de vacanță. Destinația de fapt era pentru pescuit pe râul Gurghiu care trece în spate, unde este ceva pește. Drept să spun , nu am pescuit niciodată, a fost  pasiunea fratelui meu. Apoi am ridicat casa, locul pentru musafiri. Nu era atunci pensiunea Ovidiu & Paula, nu aveam unde să-i cazez pe musafiri, și atunci am construit această reședință. De curând am finisat și terenul de tenis, o pasiunea de-a mea după cum bine se știe. Este un teren de tenis minunat, cu o suprafață mai specială. O carpetă cu nisip artificial, suprafață pe care s-a jucat și în Cupa Davis, respectiv meciul României  de la Cluj.

Reporter: De ce „Casa cu Cerb” ?

Prințul Dimitrie Sturdza:   Datorită pasiunii mele pentru vânătoare. La reședința de pe Valea Gurghiului am foarte multe trofee de cerb, jumate sunt din acestă zonă, cealaltă fiind recoltată din Moldova, zona Călărași,  Croația și  Ungaria .

Reporter: Zona Lăpușnei are și o încărcătură regală datorită personalităților care au simțit pe viu farmecul acestei minunate zone.

Prințul Dimitrie Sturdza : Dacă tot ne referim la acest aspect cu iz regal, în această zonă a fost inclusiv Împăratul Austriei , care în urmă cu 150 de ani a recoltat câteva exemplare de cerbi vii, pe care ia dus în Noua Zeelandă. Au fost 14 bucăți, din care 7 au supraviețuit. Așa se face că,  în prezent Noua Zeelandă are o populație de cerbi absolut extraordinară. Asta se datorează faptului că nu sunt animale carnivore acolo, fapt pentru care au putut să se dezvolte , iar populația de cerbi a devenit foarte numeroasă și frumoasă. În afară de Împăratul Austriei, în această  zonă au venit tot felul de persoane importante. Undeva mai sus a avut și Horthy o casă de vacanță, în vremea când era Imperiul Austro-Ungar, plus președinți de stat din perioada comunistă, Ceaușescu, Brejnev, Jivkov. Aici s-au făcut partide de vânătoare extraordinare.

Reporter: Una din emblemele Văii Gurghiului este Școala Silvică din Gurghiu  cu o vechime de peste 120 de ani. Cât este de important acest aspect al învățământului silvic, în contextul în care anul viitor aici va avea loc Concursul European de Silvicultură?

Prințul Dimitrie Sturdza: Trebuie să spun aici că nu mi-a plăcut foarte mult de Ceaușescu, dar a avut două, trei lucruri  foarte bune. Una dintre acestea era școala românească. Pe timpul lui era una extraordinară. La fel și în ce privește învățământul silvic din această zonă, în vremea lui Ceaușescu a cunoscut o dezvoltare. Al doilea aspect pozitiv în ce privește Ceaușescu  este acela că nu a avut frică să-i spună ”nu” lui Brejnev, care fusese aici la Lăpușna la vânătoare, refuzând să trimită soldații români în Cehoslovacia, în anul 1968, anul în care această țară a fost invadată de trupele Pactului de la Varșovia. Această școală  silvică de la Gurghiu  trebuie susținută cât se poate. Spun acest lucru în contextul în care anul viitor va avea loc  Campionatul European de Silvicultură, eveniment de prestigiu organizat anul viitor  în premieră de România de către  Liceul Silvic din Gurghiu. Premergător acestui concurs, a avut loc recent o ședință de pregătire  în vederea organizării, coordonată de ing. Marcel Mândru, directorul Liceului Silvic Gurghiu , prilej cu care cei din comitetul de organizare,  23 de profesori din 11 țări au vizitat muzeul de trofee pe care îl am la reședința de vacanță de la Fâncel. Vom încerca să găsim modalități prin care să ajutăm la organizarea acestui concurs european, să găsim sponsori care să ajute. Nu e nevoie de foarte mulți bani, dar ar fi important ca cei care pot, care au posibilități, din Reghin, din Tîrgu-Mureș, de pe Valea Gurghiului, de pe Valea Mureșului, din întreg județul, să ajute financiar într-un fel sau altul la buna desfășurare a acestui concurs , astfel încât să ajungem la o sumă de 30.000 de euro. Eu voi pune o mie, două mii de euro, dar important este să participe cât mai mulți la această finanțare, să existe  un efort comun. La acest concurs vin participanți  din zeci de țări din Europa, iar numele școlii de la Gurghiu trebuie să fie la înălțime, să fie dus mai departe de toți participanții.  Ei se vor putea lăuda că au avut parte de un sejur minunat la acest concurs european , de faptul că au văzut zone splendide aici în Munții Gurghiului. Următorul scop pe care îl am este să ajut cum pot Liceul Silvic Gurghiu , pe domnul Marcel Mândru, astfel ca acest concurs european să fie o reușită.

Reporter: Cât de importantă este imaginea care poate fi creată în urma acestui concurs european ?

România, Liceul Silvic Gurghiu, prin acest Concurs European de Silvicultură , sper să fie o gazdă bună, astfel ca cei care participă să plece cu o impresie bună despre România, de ce nu, despre această vale minunată. România în Europa  are din păcate cea mai proastă imagine din  toate țările din Comunitatea Europeană. Nu poate să fie mai proastă decât cum este acum, lucru care se datorează certurilor politice interminabile de la noi,  din cauza spitalelor de stat existente, sunt unele foarte proaste, din cauza lipsei autostrăzilor, a infrastructurii rutiere. Vedeți că turiștii care vin la noi în țară sunt români plecați dincolo care vin să-și viziteze țara, dar turiști internaționali, cum au Bulgaria, Turcia, nu prea găsești. Dacă vedeți o mașină cu număr strain  în România, puteți să fiți sigur că e tot un român  venit acasă să-și vadă familia. Românii care au plecat afară sunt niște oameni excepționali , din cauză că aduc  în țara asta peste 7 miliarde de euro pe an. Sunt cei mai buni investitori care există. Se mai găsesc oameni care afirmă că ei nu ar trebui să voteze la alegerile de la noi. Este o  greșeală și o aberația  enormă. Noi românii suntem cu toții egali, toți avem aceleași drepturi, indiferent dacă trăim aici sau în afara țării, nu există diferențe între noi de aici și alții din afară.

Reporter: Se tot vorbește despre caracterul nociv al vânătorii , de urși în special, astfel încât sunt  voci care cer interzicerea ei. Cum vedeți acest aspect, din prisma pasiunii dumneavoastră pentru vânătoare ?

Prințul Dimitrie Sturdza :România a avut probabil una din cea mai extraordinară fauna care a existat vreodată,  mai bună decât în multe alte țări precum Ungaria, Cehia sau Slovacia. Din păcate, cu reorganizarea fondurilor de vânătoare, s-a stricat foarte mult. Sunt câteva astfel de fonduri  aici pe Valea Gurghiului, care sunt foarte bine întreținute, cum este cel condus de către frații Todoran. La fel și cele administrate de către Romsilva, de asemenea foarte bine întreținute, dar sunt alte fonduri care sunt o catastrofă. A doua catastrofă care există este această frică a ONG-urilor care cer interzicerea vânătorii la urși și lupi. În Elveția, sunt șase lupi care sunt monitorizați, cu aparate, cu cipuri, iar când se înmulțesc, sunt împușcați, deoarece nu doresc să aibă mai mult de șase lupi. În Bavaria, nu există niciun urs, iar nouă ni se cere să avem 4.000 de urși. Noi vânătorii spunem că sunt cel puțin 12.000 , dacă nu 18.000 de urși, care nenorocesc țăranul român. Dacă  ONG-urile  cred că țăranul roman e idiot sau prost, atunci greșesc complet. Țăranul care a pierdut o vacă, pentru el este o catastrofă, și ce o să facă? Va pune otravă la urși, iar aceste animale vor muri într-un mod îngrozitor, în loc să facem bani pentru statul roman, cu vânătoarea de urși, legală, corectă, cu o recoltă de urși. Este așa o prostie , așa o aberație  încât mă întreb dacă poporul nostru își  merită soarta. Am impresia că tot ce a fost bun înainte, se încearcă acum să se distrugă. Vedeți industria românească cumpărată cu bani grei de Ceaușescu, utilaje noi nouțe vândute ca fier vechi, vedeți ce se întâmplă cu animalele sălbatice, și tot ce pot spune e că e foarte mare păcat. Sunt oameni la Ministerul Mediului care nu permit să se facă autostrăzi în țară , centuri ocolitoare precum cea de la Tîrgu-Mureș. Sunt lucruri de nu îți vine să crezi. Când vezi această sărăcie, când vezi  oamenii care sunt votați, cei puși pe liste în diferite partide, atunci nu mai pot să spun decât că asta-i țara mea, suntem niște nenorociți și ne merităm soarta.

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

EXCLUSIV! 57,4 milioane de lei de la Guvern pentru 56 de localități mureșene. Cum s-au împărţit banii

Monitorul Oficial al României Nr. 843 – Partea I de miercuri, 16 octombrie, a publicat …

Share
Share