Home / Agricultura / Ovidiu Săvâșcă, director executiv APIA: “Obiectivul nostru este ca toți fermierii să intre la plata avansului”

Ovidiu Săvâșcă, director executiv APIA: “Obiectivul nostru este ca toți fermierii să intre la plata avansului”

Distribuie

APIA Mureș a reușit să finalizeze înainte de termenul limită stabilit pentru 30 septembrie controalele pe teren aferente cererilor de plată unice depuse în anul 2019. 40% din fermierii mureșeni aveau, la două zile după debutul campaniei de autorizare la plată, decizii de plată, a subliniat Ovidiu Săvâșcă, directorul executiv APIA Mureș, în interviul pe care ni l-a acordat.

 

Reporter: Cum s-a derulat, în acest an, campania de primire a cererilor unice de plată la nivelul APIA Mureș?

Ovidiu Săvâșcă: Campania 2019 de primire a cererilor unice de plată a fost finalizată la data de 15 mai, iar aproximativ 24.600 de fermieri au depus cererea unică de plată. Ulterior finalizării acestei campanii, începând cu data de 1 iulie am primit eșantionul de control pe teren, aferent cererilor de plată unice depuse în anul 2019, un eșantion de control generos și complex, care ne plasează pe locul II la nivel national ca sarcină de control. Acest fapt înseamnă aproape 30.000 de parcele la care ne-am deplasat în teren și numai aferente schemelor din sectorul vegetal. În plus, am avut pe măsura volumului de cereri unice cu componentă în sectorul zootehnic (printre primele locuri din țară, atât la specia ovine, cât mai ales la specia bovine, preponderent cele de lapte, după numărul de animale și cantitatea de lapte) un eșantion generos de control și în acest sector. Cu toate acestea, ne-am îndeplinit sarcinile cu succes, în sensul că la 26 septembrie am finalizat controalele. Conform regulamentelor europene, toate controalele la nivel national trebuie să fie finalizate la data de 30 de septembrie, pentru ca, începând cu prima oră a zilei de 16 octombrie să poată demara plata în avans pentru toți fermierii care au depus cereri unice de plată.

A fost un efort susținut al colegilor, au fost implicați, pe lângă colegii inspectori de la Serviciul Control pe Teren, și colegi de la centrele locale, s-au făcut echipe mixte, pentru a finaliza la termen aceste controale, s-a lucrat și în zilele de sâmbătă, așa cum este deja o obișnuință în activitatea APIA.

În acest moment suntem în etapa finală de introducere a datele rezultate în operațiunile de controale conform rapoartelor de control, pentru ca o proporție cât mai mare dintre fermierii eșantionați (n.a. aproximativ 2.500 de fermieri) în controlul pe teren să poată beneficia de plata în avans.

De asemenea, în sectorul vegetal, avem multe scheme accesate, pe culturi specifice, tradiționale județului, cum este cultura de sfeclă de zahăr, pentru care se acordă subvenții semnificative în cuantum, dar pentru acestea se controlează atât suprafața efectiv cultivată, cât și condițiile tehnice ale culturii, inclusiv volumul recoltei, ceea ce presupune documente suplimentare, a căror verificare prelungește termenele de autorizare față de alte cereri unice.

 

Rep.: Dar cea de autorizare la plată?

O. S.: Am debutat cu dreptul, în noaptea dintre 15 și 16 octombrie, iar la prima oră, am generat primele liste de plată. În primele două zile și jumătate am avut aproape 10.000 de fermieri, deci peste 40% din totalul fermierilor, cu decizii de plată generate. Este un succes și vreau să îmi felicit colegii pentru mobilizarea exemplară.

Obiectivul nostru este ca toți fermierii să intre la plata avansului, însă din experiența anilor trecuți, estimăm că un număr de 85-90% dintre fermieri vor beneficia de plata avansului.

Există și o categorie generoasă, ca număr, de fermieri care sunt eșantionați pentru controlul prin metoda de teledetecție, realizat cu mijloace tehnice specifie de către un contractor specializat în asemenea tipuri de controale, pentru toată țara. Totdeauna, aceste rezultate, având în vedere volumul mare de fermieri care sunt selectați în acest tip de control la nivel național, ne parvin în lunile octombrie – noiembrie. Procedura presupune comunicarea, direct la sediul APIA, a rezultatelor acestor controale către fermieri, care au posibilitatea fie de a accepta aceste rezultate, fie de a solicita o nouă verificare în caz de dezacord, dar în acest din urmă caz, inspectorii APIA ies la fața locului împreună cu fermierul. Această procedură poate conduce, din motive obiective evidente, de timp și logistică limitată, la o prelungire a perioadei de finalizare și implementare a rezultatelor controalelor și, într-adevăr, acești fermieri e posibil să nu intre în flux de autorizare pentru plățile de avans până la data limită de 30 noiembrie. Desigur, acest fapt nu înseamnă decât că acești fermieri vor intra direct în etapa de autorizare finală, cu plata până la termenul limită, 30 iunie a anului următor.

 

Rep.: Cât înseamnă acest avans?

O. S.: Plata avansului înseamnă 70% din cuantumul calculat pentru fiecare dintre schemele de plăți directe (Pilonul I), respectiv schema de plată unică pe suprafață (SAPS) în cuantum de 102 euro/ha, plata redistributivă, pe cele două paliere, adică între 1-5 ha – 5 euro/ha, și în intervalul 5-30 ha – 48 de euro/ha. Tot la plata avansului intră și schema de înverzire care anul acesta este 58,23 de euro/ha, precum și schema pentru tinerii fermieri unde cuantumul a ajuns la 31,24 euro/ha, ceea ce înseamnă o creștere substanțială, de la 25 de euro/ha.

Tot în avans se vor plăti și măsurile cu componentă de dezvoltare rurală (din Pilonul II), finanțate din Fondul European de Dezvoltare Rurală. Uzual, cele mai cunoscute și accesate astfel de măsuri sunt  măsurile de agromediu, care se acordă pentru categoria de folosință a pășunilor și fânețelor, dar și cele cunoscute, generic, ca fiind măsuri sau practici de agricultură ecologică. Toate aceste plăți din Pilonul II se vor efectua în avans, în proporție de 85% din cuantumul calculat.

 

“Sper ca fermierii să fie mai curajoși”

 

Rep.: Cine poate accesa aceste măsuri din Pilonul II?

O. S.: Jumătate din unitățile administrativ-teritoriale din județul Mureș sunt eligibile pentru a beneficia de aceste măsuri de agromediu. Eu sper ca fermierii din aceste zone, chiar de la anul, să fie mai curajoși pentru că, evident, nu toți potențialii beneficiari accesează aceste plăți. E drept sunt anumite condiționalități (de termen de menținere a angajamentului ferm, de efectuare a lucrărilor specifice pe teren, de anumite abilități profesionale dobândite sau deținute, pe care trebuie să le îndeplinească), evident în plus față de ceea ce înseamnă schemele de plăți directe, dar și beneficiile financiare pe care le pot dobândi sunt pe măsură. De exemplu, cuantumul pentru pachetul 1 de agromediu este de 142 de euro/ha și se poate ajunge, pentru pachetul 3.1., până la 310 euro/ha. Accentuez plăți suplimentare, e drept pentru eforturi și condiții suplimentare, deci se poate ajunge și la 500 de euro/ha. Și în agricultura ecologică, care poate deveni un segment de nișă, foarte căutat pe viitor, se pot accesa subvenții atractive, de exemplu se acordă sensibil peste 500 euro/ha pentru etapa de conversie spre agricultura ecologică pentru categoria de teren vii, livezi sau pentru cultivarea de legume.

 

Rep.: Care sunt condiționalitățile la care vă referiți?

O. S.: De exemplu, în cadrul pachetelor de agromediu e nevoie de asigurarea unei încărcături cu animale, dar nu mai mare de o anumită valoare optimă, pentru a evita suprapășunarea. La Pachetul 1.2, pajiștile cu înaltă valoare naturală, este restricționată încărcătura de unitate vită mare (UVM)/ha la valoarea de 1 UVM/ha. La Pachetul 3.1, unde subvenția merge până la 310 euro, condiționalitatea impune doar maxim 0,7 UVM/ha. În plus, trebuie să se întocmească și să se actualizeze un caiet de agromediu, în care se trec toate datele relevante ale întreținerii terenului precum: data cosirii, data recoltării care nu trebuie să depășească mai mult de 2 săptămâni după data de cosire, data începerii cosirii, care poate să fie 1 iulie sau 31 iulie, este permisă folosirea numai de îngrășăminte organice și aici limitat la 30 de kg substanță activă pentru fiecare hectar.

 

Rep.: Viitoarea Politică Agricolă Comună pune accent foarte mare pe Directiva Mediu, ce e important de știut legat de schema de înverzire?

O. S.: Plata de ”înverzire” a apărut din exercițiul politicii agricole comune 2014-2020, din anul 2015 în România, ca o subschemă atașată plății unice pe suprafață (SAPS). Dacă înainte aveam doar schema de plată SAPS și ajutorul național tranzitoriu la culturi, iată că din 2015 avem mai multe scheme și subscheme de plăți directe, dintre care una dintre cele mai importante și substanțiale din punct de vedere al valorii, de cca. 60 de euro/ha, este plata pentru înverzire.

Înverzirea presupune respectarea anumitor condiții pe care trebuie să le asigure fermierii într-un an agricol, respectiv de a avea minim 5% din suprafața agricolă prevăzută în declarația de suprafață la APIA cultivată cu culturi fixatoare de azot. Condițiile pentru accesarea plății de înverzire presupun trei modalități importante de respectat: menținerea pajiștilor permanente, prezența zonelor de interes ecologic și menținerea zonelor de biodiversitate – răzoare, margini de câmp, perdele forestiere etc.

Cei care lucrează teren arabil ating procentul prin înființarea a 5% de culturi fixatoare de azot, cum sunt soia, lucerna, lupinul, sulfina, muștarul. Trebuie respectat, pe terenul arabil, un procent de diversificare a culturilor, de exemplu o cultură preponderentă nu trebuie să depășească 75% din suprafața arabilă totală, deci din aceea cultivată și cu alte tipuri de culturi în teren arabil.

 

Întâlniri cu fermierii privind respectarea Directivei Apă

 

Rep.: Care este nivelul de conformare a fermierilor care cresc bovine, în special, la Directiva Apă?O.S.: Am avut la nivelul județului Mureș, într-un parteneriat cu Ministerul Mediului și Banca Mondială, o întâlnire de lucru și am solicitat să avem întâlniri cu fermierii, având în vedere că în județul Mureș se înregistrează un număr mare de bovine (chiar nesolicitate la subvenție) și astfel stăm destul de bine în sectorul de zootehnie, însă avem o problemă cu respectarea acestei cerințe obligatorii, din 2015 încoace; este vorba despre cerința legală în materie de gestionare cunoscută în limbaj de specialitate ca SMR1, care privește prevenirea și protecția împotriva poluării apelor, de suprafață sau subterane, intenționată sau accidental, cu nitriți și nitrați proveniți din surse agricole. Am avut la nivel județean 5 întâlniri cu fermierii și le-am am prezentat din punct de vedere teoretic ce înseamnă conformarea cu acest standard care condiționează acordarea plăților directe. Neconformarea, mai ales dacă este de durată sau de anvergură duce la sancțiuni pecuniare care în caz de repetiție, pe parcursul a 2-3 ani, pot conduce la excluderea de la efectuarea plăților directe, sancțiunile fiind calculate la nivel de exploatație. Am prezentat reguli simple, dar eficiente, conform codului de bune practici aprobat în domeniu, care cu un minim de efort sau de investiții pentru comunitățile de fermieri, pot duce la evitarea sancțiunilor. În mod practic, le-am prezentat o fermă model care respectă aceste standard.

Am avut aceste întâlniri cu fermierii tocmai pentru a le readuce aminte ce norme trebuie să respecte și să conștientizeze faptul că, atât în actualul exercițiu financiar, cât și, cel mai probabil, în cel viitor, este obligatoriu ca fiecare crescător de animale, îndeosebi a celor de bovine să aibă aceste platforme de depozitare temporară sau, cel mai bine, una permanentă, a dejecțiilor provenite de la animale, impermeabile, fără defecte structurale, cu  platforme betonate, cu sistem adecvat pentru scurgerea purinului, cu obligativitatea respectării perioadelor legale de împrăștiere pe terenurile agricole. Din toate analizele care se fac, sunt probleme mari la nivelul României cu poluarea aceasta cu nitriți și nitrați din surse agricole, fie că vorbim de depozite de gunoi de grajd sau efluenți din silozuri ori tot ce înseamnă sursă agricolă, din care aceste substanțe organice ajung în pânza freatică și, bineînțeles, astfel ele nu sunt prietenoase cu mediul și cu sănătatea publică.

 

Rep.: Din datele dvs., câți dintre fermierii mureșeni s-au conformat la această directivă?

O. S.: Pot să vă dau această statistică doar dacă mă raportez la eșantionul de control. Dacă mă raportez la campania din 2018, pentru că datele din 2019 nu sunt încă finale, din aproximativ 1.000 de fermieri care au avut scop de control și această cerință statutară de management (SMR1), la aproximativ un sfert dintre aceștia am identificat neconformități, de o gravitate ori amploare variabilă, la unii chiar cu repetiție față de un control anterior.

 

Rep.: Ce riscă fermierii care nu se conformează normelor europene?

O. S.: Sancțiunile sunt diferentiate în funcție de gravitate, amploare, persistență în timp. De exemplu, încă din primul an de detectare a neconformității, pentru neglijență (nu intenție) se aplică o penalizare de 5% din cuantumul tuturor plăților directe. În scurt timp, de exemplu un fermier este controlat și în cei 2 ani următori primei constatări, deci vorbim despre repetiție, este foarte posibil să se ajungă la procente de penalizare de 15%, apoi de 45% și, mai apoi, de excludere totală de la plată. Al treilea an de detectare a aceleiași neconformități, după ce fermierul a fost avertizat de APIA, arată o lipsă intenționată de voință de a o înlătura, ceea ce conduce la aplicarea sancțiunilor, mai mari, pentru intenție, mergând tot până la excluderea de la plată.

Ar fi păcat ca fermierii, pentru neefectuarea unei investiții, care le este benefică în orice caz, chiar independent de acordarea de subvenții, să fie sancționați, posibil cu sume semnificativ mai mari decât valoarea acelei amenajări.
La fermierii cu peste 100 UVM-uri, fără această platformă betonată, impermeabilă nu se primește autorizație sanitar-veterinară, de aceea observăm că problemele cele mai numeroase sunt la fermierii mici și medii. În anumite cazuri, particulare, dacă se observă o vădită preocupare și buna intenție a fermierului de a înlătura grabnic neconformitatea, spre exemplu, își face un depozit temporar, cu siguranță și răspunsul autorității poate fi similar, de nepenalizare, de a lua în considerare buna intenție a fermierului; Dar, evident, acest fapt nu trebuie permanentizat, ci trebuie ca fermierii în mod efectiv șă înlăture neconformitatea, cel târziu până anul viitor, pentru a evita repetitivitatea, care în mod obligatoriu amplifică cuantumul sancțiunilor care urmează a fi aplicate.

 

CIFRE

 

264.000 ha – suprafața declarată la APIA de fermierii mureșeni, în creștere cu 4% față de 2018

24.600 – numărul de fermieri care au depus cererea unică de plată

30.000 – numărul de parcele incluse în eșantionul de control

102 euro/ha – schema de plată SAPS

5 euro/ha – plata redistributivă, între 1-5 ha

48 de euro/ha – plata distributivă pentru 5-30 ha

58,23 euro/ha – schema de înverzire

31,24 euro/ha – schema pentru tinerii fermieri

 

Ligia VORO

 

 

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

PROPUNERE. Consiliu Comunitar Consultativ în Ungheni

Distribuie Primarul orașului Ungheni, Victor Prodan, a inițiat, în data de 26 martie, un proiect …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.