Simpozion. 30 de ani de la căderea comunismului din perspectiva României și Ungariei

Joi, 21 noiembrie, a avut loc un simpozion pentru comemorarea evenimentelor ce au dus la căderea comunismului în 1989, în cadrul parteneriatului de peste 20 de ani dintre Consiliul Județean Mureș și Consiliul Județean Győr – Moson – Sopron din Ungaria. Lucrările simpozionului s-au derulat în Sala Mare din clădirea Palatului Administrativ din Târgu-Mureș. A participat cu această ocazie o delegație oficială a Consiliului Județean Győr – Moson – Sopron. Simpozionul continuă manifestarea științifică pe aceeași temă, organizată la Sopron în luna septembrie 2019.

Cuvântul introductiv a fost rostit de Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș, care a participat și la conferința din Ungaria. În opinia sa, cei 30 de ani care s-au scurs de la revoluțiile din 1989 au reprezentat o perioadă în care țările post-comuniste au fost obligate să-și restructureze societățile și să adopte noi mentalități. Din această cauză, a continuat el, a fost „o perioadă de experimentare, de învățare continuă”, exprimându-și recunoștința față de cei care „și-au dat viața pentru ca noi să trăim o viață democrată”.

„Viitorul e incert, prezentul nu e sigur, trecutul e imprevizibil”

Primul vorbitor a fost Nagy László, secretarul Fundației „Picnicul Pan-European ’89” pe tema istoriei și a semnificației evenimentului, mulțumind și Fondului Bethlen Gábor pentru sprijinul acordat. Scopul prezenței sale este să se creeze o legătură istorică, dar și instituțională între cele două județe, pentru a oferi o perspectivă mai largă aspura căderii comunismului. Nagy László a mai menționat potențiala influență a „Picnicului Pan-European” din august 1989 asupra tuturor evenimentelor internaționale care i-au urmat. Astfel de inițiative sunt esențiale pentru a nu cădea victime unor amintiri false, a continuat invitatul din Ungaria.

„Este timpul să începem o interogare istorică a acestor amintiri pentru ca nicio putere politică să nu poată profita de acestea”, a afirmat Nagy László, invitând „generația internet” la demersuri active pentru a cataloga această istorie, mai ales că mai există martori vii. Totul trebuie să fie clar, a explicat secretarul Fundației, trebuie evitate interpretările greșite. Pentru aceasta, Nagy László a invitat autoritățile din România să urmeze exemplul Ungariei, care a introdus în școli câte o oră pe săptămână dedicată istoriei căderii comunismului și ceea ce i-a urmat.

După Nagy László, istoria perioadei comuniste din Ungaria a fost o piesă în patru acte, în mare reprezentate de 1956, 1968, 1980 și 1989, insistând pe cei 280 de km de gard electric din jurul Ungariei, eliminați prin ruperea acestuia în 1989, aparent motivată de costurile exorbitante ale menținerii sale.

Dintr-o decizie așa zisă financiară, s-a ajuns la un adevărat fenomen de eliberare de sub jugul comunist, sub forma unui picnic la care au participat maghiari, austrieci și est-germani. La Sopron, locul de unde a început acest „Picnic Pan-European” s-a deschis un parc memorial, parte din cele 38 de locații înscrise în „European Heritage”.

A urmat prof. univ. dr. Cornel Sigminrean de la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu-Mureș și director al Institului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai”, cu o prezentare intitulată „Revoluția anticomunistă din decembrie: realitate și mister”.

„Mișcarea comunistă a murit sub greutatea  propriilor contradicții și crime, lăsând urme adânci, un bilanț tragic, dar înregistrate într-o memorie diferită, tragică pentru unii, glorioasă pentru alții. O istorie de peste 70 de ani, despre care, în virtutea secretului absolut care guverna partidele și regimurile comuniste, istoricii nu s-au putut informa asupra funcționării sistemului comunist”, a afirmat prof. univ. dr. Cornel Sigmirean.

Dar investigațiile relevante continuă și azi, ceea ce înseamnă că numerele oficiale se mai pot schimba.

„Dacă la procesul cuplului Ceaușescu s-a vorbit de 60.000 de morți, investigațiile ulterioare au arătat că în timpul evenimentelor din decembrie au murit 1.104 persoane, din care 160 până în 22 decembrie, iar 944 după această dată, când puterea era deținută de Frontul Salvării Naționale”, a afirmat prof. univ. dr. Cornel Sigmirean.

Seara a fost încheiată de dr. Novák Csaba Zoltán, cercetător științific la Insitutul de Cercetări Socio-Umane „Gheroghe Șincai” și senator din partea UDMR în Parlamentul României. Prelegerea acestuia s-a intitulat „Căderea regimului comunist și problema națională în România”, și a prezentat istoria comunismului în Europa de Est prin perspectiva comunității maghiare din România. Dr. Novák Csaba Zoltán a continuat prin a prezenta antecedentele mișcării din 1989. Acestea au fost în primul rând „decizii politico-economico-administrative care afectează grav starea populației”, iar din perspectiva problemei naționale „PCR nu mai aplică politica integrării”, iar „dubla structură a puterii nu mai funcționează”, ceea ce transformă „opoziția internă” în „disidență etnică”.

Considerând și activitatea crescută a diplomației ungare împotriva regimului Ceaușescu, dr. Novák Csaba Zoltán a amintit de relațiile încordate, de un așa-zis „război rece diplomatic”.

Pentru dr. Novák Csaba Zoltán, momentul 1989 din România a avut 4 etape, prima din 16 până în 22 decembrie, a doua din 22 până în 29 decembrie, a treia până în februarie 1990, iar a patra până la alegerile din 20 mai 1990. Ca parte a mișcării crescânde anti-FSN, UDMR s-a organizat rapid și eficient „în jurul grupurilor de intelectuali” maghiari. Deși mișcările naționale atât românești, cât și maghiare s-au exprimat ca opozanți ai FSN, acestea nu au putut colabora, în mare parte, după părerea cercetătorului târgumureșean, pentru că „maghiarii erau prea nerăbdători, iar românii prea rigizi”.

„Noua putere a subordonat problema națională menținerii puterii”, a concluzionat dr. Novák Csaba Zoltán.

Evenimentul s-a încheiat cu discuții libere în jurul unor gustări și băuturi răcoritoare oferite de către organizatori.

La ieșire, fiecare participant a primit un album și o prezentare a parcului din Ungaria, dedicat „Picnicului Pan-European”.

Un eveniment necesar

„Cred că a fost inspirat pentru că se împlinesc 30 de ani de la căderea comunismului. Cele două popoare, român și maghiar, au avut o experiență comună, traumele unui regim comunist, cu tot ceea ce înseamnă suita de crime, de umilințe, cu rezistența la comunism, și mai ales cu faptul că atunci când cele două popoare au avut posibilitatea să opteze pentru un alt tip de regim, au făcut-o. Acest lucru a fost evocat în acest simpozion”, a spus prof. univ. dr. Cornel Sigmirean.

Venite din perspective diferite, prezentările simpozionului au oferit o imagine mai amplă și nuanțată, crucială pentru o înțelegere corectă a momentului 1989.

Sonia ANDRAȘ