Misterele Revoluției din decembrie 1989, dezbătute la Sala Mică a Palatului Culturii

Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gh. Șincai” din Târgu Mureș, în parteneriat cu Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș și Consiliul Județean Mureș, a organizat vineri, 6 decembrie, conferința „30 de ani de la Revoluția din decembrie: perspective istorice ale comunismului românesc”, eveniment găzduit de către Sala Mică a Palatului Culturii din Târgu Mureș.„Este prima conferință dedicată căderii regimului comunist, dat fiind faptul că în acest an se împlinesc 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989. Ca urmare,  Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române și Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, prin istoricii și filologii din Târgu Mureș au organizat această conferință. Am avut bucuria să avem prezenți circa 40 de istorici, cercetători universitari de la București, Cluj, Alba Iulia, Oradea, precum și cercetători veniți din Republica Moldova, care au fost invitați să prezinte o perspectivă a revoluției  dinspre răsărit, cum s-au reflectat acele zile din decembrie 1989 în presa din fosta Uniune Sovietică. A fost o manifestare în care au fost dezbătute probeme care țin de instaurarea comunismului, ce a însemnat condiția umană în regimul comunist, 30% din comunicări fiind dedicate anului 1989, acelor evenimente care rămân încă în discuție din partea istoricilor dacă a fost o revoluție sau o lovitură de stat”, a precizat prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gh. Șincai” din Târgu Mureș.

În deschiderea conferinței, reprezentantul Consiliului Județean Mureș, vicepreședintele Alexandru Cîmpeanu, a subliniat importanța cunoașterii adevărului istoric de la cei avizați, respectiv istoricii și cercetătorii evenimentelor istorice din urmă cu trei decenii. „Salut organizarea acestei conferințe, dat fiind faptul că Revoluția din Decembrie 1989 reprezintă un capitol esențial în istoria poporului  nostru, moment care a făcut trecerea de la comunism, care a fost răsturnat în acele zile, la un regim democratic. Salut prezența istoricilor și a cercetătorilor la această conferință, cu siguranță avem ce învăța din experiența lor, de la felul cum au văzut evenimentele din decembrie 1989 și cele care au urmat după, care pot contribui la scrierea corectă a istoriei noastre, atât cât se poate, cât mai aproape de adevăr”, a precizat Alexandru Cîmpeanu.

„O etapă nouă în recuperarea identității naționale”

La rândul său, prof. univ. dr. Iulian Boldea, decanul Facultății de Științe și Litere din cadrul UMFST, a subliniat esența momentului decembrie 1989, în special în ce privește condiția intelectualului din România acelor vremuri. „Ca intelectual, ca scriitor, pentru mine Revoluția de la 1989, pe care o celebrăm prin această conferință națională, a însemnat, pe de o parte, o redare a identității naționale, restabilirea libertății și a democrației și, nu în ultimul rând, desființarea cenzurii și recuperarea memoriei colective și personale. Un lucru foarte important, libertatea expresiei a fost confiscată înainte de 1989, un lucru esențial pentru orice scriitor, astfel încât Revoluția de la 1989 a însemnat cu adevărat o etapă nouă în recuperarea identității naționale”, a punctat Iulian Boldea.

„Răbdarea românilor  a atins paroxismul”

Fiind o conferință dedicată evenimentelor din decembrie 1989, s-a pus veșnica întrebare: revoluție sau lovitură de stat? „Se pare că majoritatea istoricilor merg pe această idee că a fost o mișcare populară, care a putut fi provocată, lucru care poate fi discutat. Participarea românilor la acele evenimente a fost un act eroic, un act de mare curaj și demnitate, și noi nu avem dreptul să le retragem acest lucru. Că ea a fost apoi confiscată cum se spune, e altceva, că un grup din vechea nomenclatură de partid marginalizată de Ceaușescu a reușit să preia puterea, sunt lucruri care au fost puse în dezbatere în cadrul acestei conferințe. În ce mă privește, ca istoric, cred că acele evenimente din decembrie 1989 au fost firești. Cine a trăit acele vremuri nu are nevoie să cerceteze să-și dea seama că răbdarea românilor a atins paroxismul. A fost suficient ca o mică scânteie să se producă la Timișoara, ca întreg poporul român  să fie în stradă. Toată Europa își pierduse răbdarea cu românii. În Europa de Est aveau loc reforme. Mihail Gorbaciov impunea cam peste tot lideri după chipul și asemănarea sa, iar în România nu se întâmpla absolut nimic. În decembrie 1989 are loc această revoltă populară și, pe acest fond, un grup pregătit cred sau ad-hoc creat, care se cunoșteau foarte bine, au preluat puterea generând acel organism numit Frontul Salvării Naționale, cu Ion Iliescu principal lider. Din păcate, și în prezent sunt lucruri la care încă nu s-a răspuns, pentru că a fost un război unic. Armata, pe de o parte, și populația civilă pe de altă parte, purtau un război cu teroriștii. Războiul s-a încheiat, victimele au fost numai din partea armatei și a populației civile, nu a fost găsit niciun terorist, nu a fost nicio victimă pe celălalt front, niciun mort sau rănit. Rămâne o enigmă. În istorie, arhivele sunt cele mai în măsură, dacă ele nu sunt distruse, să spună adevărul. Noi sperăm că va veni și acel moment când vom putea consulta acele arhive care ne vor spune exact care au fost acei teroriști. Azi însă, prin analize, prin evaluarea evenimentelor, se vorbește tot mai des de implicarea Uniunii Sovietice, chiar și a Ungariei. Sunt lucruri dovedite. Se pare că Statele Unite, care au ținut sub protecție România, noi fiind singura țară protejată de către SUA, iar la Malta și-a luat mâna de pe ea”, a precizat Cornel Sigmirean. Seria prezentărilor a fost deschisă de prof. univ. dr.  Liviu Țârău, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, care și-a prefațat expunerea cu tema „Mituri ale revoluției române: Turiștii sovietici” cu prezentarea unui context mai larg care a dus la schimbările politice de la finele anului 1989. „Cifra de 30 de ani este una magică pentru istorici. În modernitate, cifra 30 reprezintă o certitudine pentru noi. Este alcătuirea magică ce ne oferă dreptul să accesăm arhivele publice legate de trecut. În meseria noastră, 30 de ani înseamnă timpul suficient și îndepărtat care îți asigură o privire obiectivă asupra trecutului, dar mai ales una mult mai informată asupra celor ce s-au pterectut. De aceea, după 30 de ani e important să vedem durata mai lungă a ceea ce a reprezentat momentul 1989”, a precizat Liviu Țârău.

Basarabenii și Revoluția din decembrie 1989

Printre oaspeții conferinței s-au numărat și cei veniți de peste Prut în frunte cu Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie din Chișinău, care a punctat modul cum basarabenii au simțit și perceput momentele Revoluției române din decembrie 1989. „Revoluția din decembrie 1989 s-a trăit cu aceeași intensitate pe ambele maluri ale Prutului. În decembrie 1989, românii de dincolo de Prut, cu informațiile din presă, în special cele de la Radio ”Europa Liberă”, știau despre cele ce se petreceau la Timișoara și București. Noi, ascultând aceste relatări pas cu pas despre evenimentele din România, am trăit pe viu, practic, toate aceste evoluții dramatice. Evenimentele se derulau cu o viteză foarte mare încât structurile sovietice ale cenzurii nu reușeau să dea o ripostă. Astfel, noi ne alimentam direct de la sursă. În acele momente, Chișinăul a ieșit în stradă, tineretul, studenții, intelectualii, pentru a-și manifesta solidaritatea cu cauza românilor din stânga Prutului. Dintr-o anumită perspectivă, deși e riscantă această afirmație dar pe care mi-o asum, putem să spunem că evenimentele de schimbare din întreg spațiul românesc au început la Chișinău. Perestroika a deschis posibilitatea de a ne spune păsul, am obținut o libertate de expresie pe care românii de aici nu o aveau. Am obținut legiferarea limbii române prin decizia Parlamentului de la Chișinău, am obținut trecerea la alfabetul latin, dreptul de a ne însuși o istorie adevărată și multe alte lucruri frumoase, obținute înainte de decembrie 1989. Din acest punct de vedere, și această mișcare națională emancipatoare de la Chișinău a influențat cumva dispozițiile și starea emotivă a românilor de la București. Sunt ipoteze care trebuie verificate pe bază de documente și surse istorice, dar este clar că această mare revoluție românească a cuprins întreg spațiul de pe ambele maluri ale Prutului”, a spus Gheorghe Cojocaru.