Share

Home / Invatamant / Conferinţa Doctoranzilor şi Tinerilor Doctori de la UMFST Târgu Mureș, la ediția cu numărul 12

Conferinţa Doctoranzilor şi Tinerilor Doctori de la UMFST Târgu Mureș, la ediția cu numărul 12

Şcoala Doctorală din cadrul Instituției Organizatoare de Studii Universitate de Doctorat a Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș a organizat  miercuri, 11 decembrie 2019, cea de a 12-a ediţie a Conferinţei Doctoranzilor şi Tinerilor Doctori, inclusă în programul amplu de manifestări ştiinţifice şi culturale al Zilelor Universității. Și în acest an, Conferinţa Doctoranzilor şi Tinerilor Doctori a propus un program ştiinţific atractiv în care au fost abordate  teme  de actualitate din domeniile medicină, medicină dentară, farmacie, filologie, istorie, informatică, inginerie şi management.

Moment de bilanț

Încă din startul conferinței, a fost punctată situația reală  existentă în ce privește studiile doctorale, prin vocea prof.  dr. Lucian Pușcașiu, directorul Consiliului Școlii Doctorale (CSD).„Este frumos să afișăm numărul tezelor de doctorat din acest an, iar aici mă refer la partea de Farmacie și Medicină Dentară. Trebuie să spunem că au fost 32 de teze susținute în acest an, ceea ce înseamnă cel puțin 32 de noi articole ISI care au intrat în portofoliul universității noastre. Toate aceste teze trimise la forurile superioare au fost aprobate, dar, pe de altă parte, trebuie să spunem că un număr în continuare foarte mare de studenți doctoranzi au fost exmatriculați sau au renunțat la studiile de doctorat și nu după un număr redus de ani. Azi, este momentul să împărțim acest eșec în trei, să luăm o treime noi,  cei de la Școala Doctorală, o treime conducătorii de doctorat, la fel și studenții, să-și ia și ei o treime  din acest eșec pe care nu-l putem ignora”, a spus prof.  dr. Lucian Pușcașiu.

Radiografia Școlii Doctorale

În discursul său, rectorul UMFST, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, a făcut o radiografie a Școlii Doctorale. „Din când în când, este nevoie să trecem dincolo de componenta festivistă și să ne facem radiografii corecte asupra a ceea ce suntem și asupra direcției în care dorim să mergem. Școala Doctorală are o tradiție foarte lungă în universitate, în fiecare nivel de dezvoltare lucrurile au fost făcute cu bună știință și cu dorința de a ieși bine, dar în egală măsură fiecare etapă trebuie să se regăsească în dezvoltarea universității. În prezent, avem două școli doctorale, una din zona de medicină și una care provine din componenta de științe și tehnologie. Avem multe așteptări, o serie de domenii importante pentru dezvoltarea universității așteaptă să devină la rândul lor domenii de doctorat. Pe lângă cele șapte existente, există în universitate destui profesori care trebuie să-și găsească resursele interioare și exterioare pentru a-și susține abilitarea, pentru a înțelege că Școala Doctorală reprezintă cheia progresului universității. Conducătorii de doctorat au lângă ei doctoranzii, care reprezintă potențialii candidați ai noștri pentru ocuparea posturilor didactice de asistenți. Dacă dorim să avem asistenți, implicit oameni tineri în universitate, în mod categoric este nevoie de noi conducători de doctorat, care să aibă doctoranzi care să-și ducă la bun sfârșit treaba”, a precizat prof. univ. dr. Leonard Azamfirei.

Reformarea studiilor de masterat

În continuare, rectorul UMFST Târgu Mureș a subliniat nevoia unei reforme în ceea ce privește studiile de masterat. „O problemă o reprezintă rata mare de renunțare la studiile doctorale. Poate să fie un eșec sau semieșec, dar poate să însemne  și o cernere. În ultima vreme, s-a vorbit mult despre raportul PISA privind analfabetismul funcțional la nivel de învățământ preuniversitar în România, resprectiv în învățământul primar și gimnazial. Forțând puțin lucrurile și terminologia, pun întrebarea: există oare cumva un analfabetism funcțional academic? Nu cumva punem piese nenumărate în formarea unui doctorand, dar când tragem linie vedem că doctorandul respectiv, după ce face un masterat de cercetare are niște abilități cu adevărat căpătate în plus pentru a duce la bun sfârșit lucrarea de doctorat? Dacă în sistemul universitar din România e nevoie urgentă de o reformă, aceasta trebuie să se petreacă în primul rând la nivelul studiilor de masterat, care reprezintă o amăgire a sistemului adresată unor studenți care ar trebui să aibă cu adevărat o calificare după ce termină masteratul.Trebuie revăzută finalitatea acestui masterat, ce știe cu adevărat un student care absolvă acest masterat sau devine doctorand și care este ponderea lui  în procedura de admitere. A venit vremea în care trebuie să discutăm despre diminuarea acestei ponderi, care poate să creeze o malformație în clasificarea de la admitere. Dacă proiectul ți-l face conducătorul de doctorat și tu îl prezinți în fața comisiei, oare dacă am fi într-o comisie de admitere, nu am fi curioși dacă potențialul student masterand  înțelege o meta-analiză, dacă e în stare să scrie măcar un abstract pentru o conferință la care vrea să participe? Acesta este ceea ce numeam analfabetismul funcțional în sfera academică de care suntem răspunzători  noi într-o foarte mare măsură, de la fiecare nivel de dezvoltare a școlii doctorale ”, a explicat rectorul UMFST.

Internaționalizarea Școlii Doctorale

Legat de persectivă, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei  a punctat importanța internaționalizării Școlii Doctorale.

„Nu pot să nu remarc câteva lucruri care sunt extrem de importante. În primul rând, faptul că există o tendință mai pregnantă în acest an decât în cei anteriori în ceea ce privește internaționalizarea. Vom da o direcție și mai  puternică prin care să găsim mecanismele de promovare a doctoratelor făcute împreună cu profesori și conducători din afara țării. Mi se pare o soluție care poate forța în sensul bun al cuvântului relația cu universitățile și profesorii din afară. Este un mecanism de creștere a calității tezelor de doctorat, un mecanism prin care doctoranzii, cu plăcere sau nu, vor trebui să meargă și să vadă ce se întâmplă în alte centre universitare din afara țării. Recenta modificare legată de promovare prin care cerem celor care solicită lucrări să aibă minimum trei luni de stagiu într-o clinică sau laborator din străinătate va veni în acest sens ca și suport. Aceste mobilități vor conta și la promovarea de la asistent la șef de lucrări. Practic, nu face decât să intrăm într-o stare de normalitate, așa cum se întâmplă la orice universitate din lume care se respectă”, a precizat prof. univ. dr. Leonard Azamfirei.

Viitorul Școlii Doctorale

„Cred foarte mult în viitorul Școlii Doctorale. Pentru administrația actuală a universității, Școala Doctorală reprezintă o prioritate, cu tot ce ține din punct de vedere administrativ și financiar. Într-un viitor foarte apropiat vom crea o formă administrativă în care să afiliem posturi vacante de cercetare în mai multe compartimente și departamente, unul dintre ele urmând să fie și școlile doctorale, astfel încât să putem lua în acest spațiu al cercetării persoane care fac performanță și care doresc să facă cercetare științifică”, a subliniat rectorul UMFST. La rândul său, prof. univ. dr. Iulian Boldea, director adjunct al Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat, a subliniat caracterul european al Școlilor Doctorale din cadrul Universității. „Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, prin Instituția Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat, este o universitate cu adevărat europeană, mai ales prin prisma rating-urilor recente care au certificat acest lucru, dar și prin faptul că școlile de doctarat din cadrul univeristății sunt foarte puternice prin cele șapte domenii de doctorat, prin cei 97 de conducători de doctorat și prin cei peste 300 de doctoranzi”, a precizat prof. univ. dr. Iulian Boldea.

Sfaturi pentru doctoranzi

Momentul de început al Școlii Doctorale a fost readus în atenție de către prof. univ. dr. Jung Ioan, care a transmis un serie de sfaturi doctoranzilor. „În această muncă, un rol important îl au conducătorii de doctorat, nemaivorbind de doctoranzi. Primii au o sarcină foarte importantă, de a-i îndruma pe tinerii începători. Ei trebuie să fie extrem de consecvenți, severi pe alocuri. În ceea ce privește doctoranzii, le transmit că cercetarea trebuie făcută cu pasiune, nu din obligativitate. Din cei care  vin și încearcă elaborarea unei teze de cercetare fără pasiune, mulți  ajung să fie exmatriculați, fără posibilitatea de terminare a studiilor doctorale”, a punctat prof. univ. dr. Jung Ioan.

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

PROIECT. Sisteme de iluminat inteligente pentru 30 de treceri de pietoni din Târgu-Mureș

Aleșii locali ai municipiului Târgu-Mureș sunt invitați joi, 30 ianuarie, într-o ședință ordinară de lucru, …

Share
Share