Share

Home / Invatamant / FOTO: Vizionarismul pedagogic și un festival cu deschidere internațională

FOTO: Vizionarismul pedagogic și un festival cu deschidere internațională

Preambul. PISA și Festivalul de Folclor

Aparent, între rezultatele testelor PISA și Festivalul Internațional de Folclor ”Sloboză-ne gazdă-n casă”, organizat de Liceul Tehnologic ”Gheorghe Șincai”, din Târgu Mureș, nu există nicio legătură. Și totuși, dacă privim lucrurile în perspectivă, încep să se vadă conexiunile, care sper să se creioneze mai optimiste decât cele dintre nivelul competențelor de lectură sau matematice ale elevilor noștri și testele PISA, ale căror rezultate în privința stării de sănătate a educației au ieșit mai slabe în 2018 decât în urmă cu 9 ani. Ni s-a confirmat încă o dată ceva ce mulți bănuiam: sistemul e bolnav, din ce în ce mai bolnav. Și așa, prima relație dintre aceste două universuri paralele, în aparență, se vede într-o lumină tristă. Și cum ar putea fi altfel când, la nici o săptămână de la găzduirea Festivalul de Folclor, devenit, din acest an Internațional, derulat între 27-29 noiembrie, zile intense, din care n-au lipsit bucuria, plăcerea dansului și satisfacția  schimbului intercultural, facebook-ul încinge spiritele și nemulțumirile curg din toate direcțiile. Iar ca tristețea să se dubleze și să ne umbrească și mai mult bucuria, d-na ministru Anisie nu acordă prea multă atenție rezultatelor PISA, nu se încruntă a îngrijorare, ci cu nonșalanță arătă cu degetul spre felul inadecvat în care sunt concepute testele. Ele vizează evaluarea competențelor și aplicabilitatea lor în viața reală, iar elevii noștri au doar bagaje de cunoștințe, multe și abstracte și greoaie, cu care nu prea știu ce să facă. Dar asta nu e rău în sine. Concluzia: testele PISA ar trebui să se schimbe după noi, nu invers. Problema e la ei, nu la noi. Tipic românesc la nivel înalt. Și domnia sa mai pune paie pe foc, afirmând, spre stupoarea tuturor dascălilor din sistem, că n-am avea la ce să folosim un buget de, să zicem, un 6% din PIB, cam de nivelul acelor țări care au ieșit bine la testele PISA. Nu, desigur, într-o țară în care educația e subfinanțată de 30 de ani și multe școli funcționează cu WC-ul în curte, în care un profesor debutant abia ajunge la un salariu de 2000 R, ceea ce încurajează dezertările acelor absolvenți care ar putea deveni profesori performanți,  iar dotările la scară largă, nu din cele câteva școli urbane, unde aducerea în secolul XXI, câtă s-a făcut, a devenit posibilă  cu ajutorul fondurilor părinților, nu depășeșesc cu mult vremea lui Spiru Haret, chiar nu ai ce face și nu merită să lupți pentru un procent mai generos acordat educației. Ei, și-atunci, lipsa de imaginație a miniștrilor noștri din ultimele 3 decenii, căci d-na ministru Anisie nu reprezintă vreo excepție, trebuie suplinită de imaginația celor care chiar sunt în sistem și nu-l văd de la distanță, printr-o lentilă deformată sau pur și simplu opacă, ci încearcă să-l țină pe linia de plutire. Doar că pe ei nu-i prea întreabă nimeni dintre cei cu putere decizională ce ar face ca sistemul să iasă din agonie.

Pledoarie pentru imaginația didactică

Festivalul Internațional de Folclor a început acum cinci ani ca un festival-concurs de tradiții și obiceiuri românești specifice Crăciunului, reunind elevi și profesori aparținând diverselor licee  – tehnologice și colegii naționale – de pe raza municipiului și a județului. Liceul Tehnologic ”Gheorghe Șincai” s-a dovedit, prin echipa managerială din ultimii ani, flexibil și adaptabil, mereu în căutare de soluții ingenioase care să atragă elevii spre școală, să-i valorizeze, să-i motiveze să se descopere și să redescopere plăcerea și rostul studiului, iar când metodele învățământului tradițional, formal nu au mai dat rezultatul scontat, am accentuat dimensiunea educației nonformale, a lărgirii ofertei de activități extrașcolare. Acestea ne-au scos, cu siguranță, din zona de confort dar s-au dovedit salvatoare. Unul dintre cele care-mi trec acum prin minte este proiectul ROSE, finanțat din fonduri europene, menit să vină în sprijinul elevilor din anii terminali și să le mărească șansele de reușită la examenul de bacalaureat. Elevii selectați au fost pregătiți suplimentar atât în cadrul școlii, prin ore prietenoase și nesupuse stresului notei, cât și printr-o tabăra de vară  care îmbina studiul cu sportul și activitățile în aer liber. Rezultatele pozitive n-au întârziat să apară la sesiunea de toamnă a bac-ului din acest an. Poate părea puțin sau chiar rizibil ori penibil pentru cineva din afară – generația mea nu beneficia de tabere ca să învețe pentru bac – , dar pentru elevii care au reusit să ia un punct în plus la matematică sau la limba română și pentru profesorii implicați,  a însemnat enorm.

Nu cred că IQ-ul elevilor de azi e mai redus decât cel al elevilor de acum 15-20-25 de ani, dimpotrivă, inteligența lor cibernetică o depășește binișor pe a noastră, abilitățile lor în zona noilor tehnologii sunt deseori intimidante pentru noi, profesorii formați în vechiul sistem și, vrem nu vrem, tributari acestuia. De asemenea, modul lor de asimila informația e total diferit de modelul repetitiv, al învățării cu pixul în mână. Nu voi intra în alte detalii căci m-aș îndepărta prea mult de scopul articolului meu, dar, fără echivoc, marea problemă a sistemului de învățământ românesc este tocmai prăpastia dintre mijloacele modeste, anacronice ale școlii și nevoia legitimă a  generațiilor actuale de a face față  provocărilor vieții contemporane, pe care ei, paradoxal, o înțeleg, poate, mai bine decât noi, dascălii lor. Astfel, când un elev își ia bac-ul din prima sau a doua tentativă, o face parcă din compasiune pentru profesorii aceia care și-au dorit atât de mult acest rezultat și nu pentru că e garanția reușitei ulterioare în plan profesional. E clar că pentru majoritatea nu există o relație directă între bacalaureat și viața reală. Și nu se sfiesc s-o afirme de câte ori au ocazia.

Ce-ar putea face statul ca să reducă acest imens clivaj dintre școală și viață? Ar putea să investească în resursa umană, în recalificarea profesorilor din punctul de vedere al utlizării tehnologiei informației în actul predării, în redimensionarea conținuturilor predării și în echiparea școlilor cu tehnologie adusă la zi. Acest lucru cu siguranță ar reduce tensiunile și antagonismele dintre tabăra profilor și a elevilor, până în punctul în care nu se vor mai percepe ca tabere adverse, ci ca niște coechipieri. Dar statul român amână investiția în recalibrarea resursei umane, a corpului profesoral, iar dezastrele se văd la ieșirea din sistem a subiecților educației. Se bazează, probabil, pe creativitatea noastră și pe faptul că mai există profesori vizionari care vor mai mult decât sucombarea în autosuficiență și mediocritate.  Și își asumă riscuri și au inițiative. Adică imaginație didactică pe termen mediu și lung, exact ceea ce le lipsește celor din vârful sistemului, dar nu și dascălilor din tranșee.

E nevoie de multă imaginație ca să redactezi un proiect educativ Erasmus și acesta să obțină finanțare. Dar e o șansă uriașă pe care o are orice școală de a atrage fonduri europene consistente și de a le întrebuința pentru schimburi de experiență, mobilități, parteneriate cu alte școli din UE, implementare de bune practici, adică ieșire din letargie și dinamizare a procesului educativ. Faptul că Liceul Tehnologic ”Gheorghe Șincai” e câștigătorul și coordonatorul, după selecția din august 2019, al unui astfel de proiect Erasmus Plus, derulat în perioada 2019-2021, intitulat ”Different, but together”, despre care am mai scris,  se datorează exasperării unor profesoare cu viziune din cadrul Liceului Tehnologic ”Gheorghe Șincai”, Roxana Hobai și Simona Nistor,  care și-au dorit mai mult pentru școala în care profesează și, implicit, pentru elevii lor. Activitățile au început să se deruleze conform calendarului și elevii să lucreze cot la cot alături de profesori, mesajele pe grupurile de socializare să curgă din ce în ce mai intens între România, Cehia, Turcia, Italia și Grecia.  Anul viitor sperăm că vom găzdui cele patru țări participante, cam tot pe vremea asta, și ele vor participa la cel de-al doilea Festival Internațional, această acțiune fiind parte integrantă a proiectului Erasmus. Și iată cum o idee s-a materializat într-un festival local, apoi, în cinci ani, într-unul internațional și s-a integrat firesc în proiectul Erasmus, cu perspective interculturale și mai largi, căci nu mai puțin de șapte țări vor fi  prezente în 2020 pe scena Ansamblului ”Mureșul”, un alt partener al liceului nostru. Cam tot atât s-au înmulțit și partenerii care au susținut financiar evenimentul, e vorba de Consiliul Local și agenții economici locali, fără de care festivalul n-ar fi avut sorți de izbândă și ar fi rămas la stadiul de serbare școlară. Iar festivalul a mai dovedit ceva: parteneriatul dintre instituțiile școlare și administrație, respectiv agenții economici este nu doar dezirabil, ci și posibil, extrem de benefic și sustenabil.

Înapoi de unde am plecat

Pornisem de la prezentarea Festivalului de Internațional de Tradiții și Obiceiuri, dar am divagat puțin pentru a contura un context educațional național mai degrabă potrivnic unei educații de secol XXI. În aceste condiții, profesorii, de atâtea ori huliți și marginalizați în ultimele 3 decenii, au un rol esențial, căci ideile lor inovative au adus infuzia de vitalitate de care avea și are atâta nevoie sistemul românesc.  Festivalul din acest an, posibil prin parteneriatul cu Primăria Tg. Mureș,  a fost o premieră pentru liceul nostru prin amploarea pe care au luat-o lucrurile, fiind prezente să-și aducă în lumina rampei frânturi de folclor, sub forma dansurilor tradiționale sau al unor tradiții de Crăciun, echipaje din județul Mureș,  Republica Moldova, Ucraina și Spania. Joi, 28 noiembrie, sala de spectacole a Ansamblului ”Mureșul” s-a dovedit neîncăpătoare pentru publicul numeros și extrem de curios, astfel încât cele două ore de spectacol au trecut pe nesimțite. Momentele artistice au fost susținute de elevi ai liceului nostru, dar și de elevi ai altor  licee din Târgu Mureș: Colegiul Agricol ”Traian Săvulescu”, Colegiul Național ”Unirea” și Colegiul Național Pedagogic ”Mihai Eminescu”.  Alături de școlile din municipiu, ne-au încântat și elevii Liceului Tehnologic ”Vasile Netea” din Deda. Oaspeții internaționali, care au dat greutate festivalului, au fost elevi și cadre didactice din Republica Moldova, Ucraina și Spania, mai precis:  Școala Profesională nr. 9 din Chișinău, Școala nr. 2 din Balta – Regiunea Odessa și IES Bezmiliana din Rincon de la Victoria, Malaga, Spania. Ziua precedentă spectacolului a fost la fel de intensă, cuprinzând vizitarea școlii-gazdă, a unor obiective turistice din oraș, un flash mob în Piața Teatrului, o surpriză a elevilor noștri, gustată de oaspeți și vizionarea unor filme tematice. Ziua spectacolului s-a încheiat cu o cină festivă, la Restaurantul ”Terra”, în cadrul căreia, pe lângă întreținerea bunei dispoziție a tuturor, oaspeților li s-au înmânat diplome de participare și suveniruri  tipice zonei. Vineri, 29 noiembrie, oaspeții s-au bucurat de o excursie pe ruta Salina Turda-Cluj-Napoca, cei din Spania, respectiv Sighișoara-Rupea-Cuciulata, ceilalți. În final,  nu pot decât să preiau gândurile colegei mele, prof. Roxana Hobai, publicate pe blogul liceului nostru, care sintetizează foarte bine impresiile celor implicați în organizarea festivalului: ”Dansurile tradiționale și obiceiurile populare sunt parte a patrimoniul nostru cultural. Elevii și profesorii implicați practic au demonstrat faptul că prin pasiune și muncă ne putem întâlni cu toții într-un loc comun, al respectului față de tradiții, față de fondul comun care ne unește indiferent de etnie și de naționalitate. Elevi din țări diferite, de etnii diferite, elevi care vorbesc limbi diferite, la acest festival au vorbit aceeași limbă: a prieteniei și a respectării tradițiilor celorlalți de lângă noi. În ritm de horă, de dans fecioresc, de sevillanas, ne-am bucurat unii de alții, am legat prietenii, ne-am revăzut prieteni dragi, ne-am exersat limbile străine și ne-am bucurat de timpul de calitate petrecut împreună!”

Prof. Cristina GLIGA

 

 

 

 

 

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

FOTO: Accident cu cinci victime în localitatea Voiniceni

Detașamentul de Pompieri Târgu-Mureș, a intervenit la un accident rutier produs în localitatea Voiniceni, duminică, …

Share
Share