Home / Sanatate / Transplantul medular la Târgu Mureș, activitate similară cu a centrelor din străinătate, cu dotare mai puțină

Transplantul medular la Târgu Mureș, activitate similară cu a centrelor din străinătate, cu dotare mai puțină

Compartimentul de Transplant Medular din cadrul Secției Clinice Hematologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, cu o activitate de aproape 20 de ani și multe premiere naționale, este singurul centru din Transilvania pe transplant medular. În acest an, în dotarea Compartimentului au intrat noi echipamente, aparat de citafereză și container de nitrogen lichid, aspect care conduce la îmbunătățirea activității însă nevoile sunt mult mai mari comparativ cu adresabilitatea ridicată. Într-un interviu acordat cotidianului Zi de Zi, Conf. Dr. Lazăr Erzsebet, șeful Clinicii de Hematologie, a oferit mai multe detalii despre echipamentele primite, dar și despre activitatea derulată în cadrul Compartimentului de Transplant Medular.

Reporter: În cadrul secției Clinice Hematologie funcționează Compartimentul de Transplant Medular, aici având loc de-a lungul timpului numeroase intervenții în premieră națională. Vă rog să faceți o scurtă prezentare a activității Compartimentului.

Conf. Dr. Lazăr Erzsebet: Compartimentul de Transplant Medular și-a început activitatea din anul 2001. Efectuăm atât transplant de măduvă autolog cât și alogen și anual facem cel puțin 70 de proceduri. Dacă am mai avea încă două camere sterile s-ar putea face dublu aceste proceduri.



Rep.: Recent, Compartimentul de Transplant Medular a fost dotat cu noi echipamente medicale. Despre ce este vorba?

L.E.: Secția a fost dotată de curând cu un aparat de citafereză și container de nitrogen lichid, ceea ce este foarte bine pentru că putem să lucrăm concomitent la recoltare de celule la doi bolnavi sau doi donatori. Containerele de azot lichid sunt foarte importante deoarece avem și o bancă mică de celule stem unde ținem celulele crioprezervate și stocarea este problematică, cu ajutorul acestor echipamente crește capacitatea clinicii de a lucra.

Containerul de azot lichid menține o temperatură foarte joasă la care aceste celule sunt, pe un timp nedefinit, viabile. Asta înseamnă că ele sunt crioprezervate și trăiesc, când sunt dezghețate ajung de la minus 190, se încălzeșc în baie de apă, la plus 37 de grade, mediul în care este ținută această celulă, și se reinfuzează bolnavului. Practic, aceste celule sunt ținute în viață prin această metodă de stocare și de aceea este important să ai capacitatea suficientă, să ai stocatoare suficiente să poți să menții celule la mai mulți bolnavi. Până sunt pregătiți și ajung la transplant (n. red.- pacienții) aceste celule sunt crioprezervate. Sau avem rezerve deoarece sunt bolnavi la care trebuie făcute și două transplanturi și atunci pentru al doilea transplant aceste celule rămân stocate și când sunt necesare se pot scoate și se pot utiliza. Este o procedură greoaie și costisitoare, dar are mare siguranță și rezultatele la transplant sunt bune, celulele sunt viabile, peste 90%, asta înseamnă că stocarea merge în condiții bune.

Rep: Și înainte să fie aduse aceste echipamente cum s-a derulat activitatea?

L.E.: Înainte s-a lucrat cu jumătate de capacitate cu celălalt aparat, crioprezervarea s-a făcut cu mare dificultate deoarece cu cât mai mulți bolnavi ai cu atât mai mult spațiu îți trebuie și celulele trebuie stocate în condiții ideale. Asta înseamnă că avem în continuare nevoie de lărgire a secției, de încă două camere sterile, de creștere a spațiului de stocare, de creștere a numărului de containere de nitrogen lichid, ar trebui inclusiv  un container de nitrogen lichid mare în incinta Spitalului Clinic Județean de Urgență ca să nu trebuiască să fie transportate containerele pentru a fi umplute cu nitrogen pentru că este și periculos și este și costisitor. Ar trebui anumite lucruri reorganizate. Problema principală este în continuare dotarea cu medicamente, nu avem în timp util suficiente medicamente și toate medicamentele de care avem nevoie. De ani de zile solicităm Ministerul Sănătății să se pună pe lista de transplant anumite medicamente care sunt neapărat necesare, ceea ce încă nu s-a realizat. Este o muncă foarte grea, cu riscuri mari, cu rezultate care sunt comparabile cu rezultatele celorlalte secții din străinătate, dar munca în condițiile acestea se face mai greu.

Nu ne abatem de la tratamentele standardizate europene, asta înseamnă că trebuie să ai absolut tot ceea ce este nevoie și ne luptăm ca în continuare să existe pentru bolnavii care sunt în evidență toate medicamentele, în timp util, ca să nu trebuiască să amânăm transplantul. Avem de multe ori probleme că un medicament sau celălalt lipsește și atunci suntem în așteptare, iar așteptarea pentru acești bolnavi poate însemna chiar viața lor.

Rep.: Ce înseamnă o cameră sterilă și cât timp stă un pacient în această cameră?

L.E.: Camera sterilă este o cameră special amenajată, în care aerul este filtrat prin mai multe sisteme de filtrare pentru ca bolnavul să nu fie afectat de nici un agent de afară – praf, bacterii, tulpini de fungi. Trebuie să fie protejat în faza în care el nu are practic apărare pentru că imunitatea este zero. Sunt zile în care nu are niciun leucocit și asta înseamnă că este descoperit și expus la toate infecțiile care ar apărea dacă nu ar fi ținut în condiții sterile. Un pacient stă cam o săptămână în această cameră, două, trei depinde de evoluția lui, dar cam o săptămână minim stă, depinde caz, de complicații. Nu se poate prevedea cât durează un transplant, aproximativ putem estima în funcție de boală și starea bolnavului, dar la fiecare poate să apară o complicație și atunci trebuie să stea mai mult.

Rep.: Deci lista de așteptare este dată de faptul că sunt doar două camere sterile în care stau doi pacienți pe o perioadă mai scurtă sau mai îndelungată.

L.E.: Nu se pot face mai multe transplanturi pentru că un pacient poate să stea de la o săptămână până la trei săptămâni și celălalt pacient trebuie să aștepte. Planificarea transplantului este greoaie deoarece nu știi niciodată pe ce pot să contezi. Dacă ai mai multe camere atunci poți să știi că una sau două se eliberează și atunci poți să faci socoteala mai ușor, câți pacienți să ajungă la transplant, așa este mult mai greu.

Rep.: Care este adresabilitatea pacienților și cu ce tip de afecțiuni se adresează?

L.E.: Sunt pacienți cu leucemii, limfoame, mieloame, sunt boli maligne ale sângelui și ale organelor hematopoietice. Sunt foarte mulți pacienți. Suntem unul dintre puținele centre de transplant din România, singurul centru de transplant din Transilvania, deci adresabilitatea este mare. Acceptabilitatea este mai mică datorită faptului că avem spațiu mic, numai două camere sterile. La București există 11 camere sterile, la Timișoara sunt șase camere sterile, la noi sunt numai două camere. Noi am început cu două camere și am rămas cu două camere, celelalte centre au început cu mai puține și au ajuns la un număr mare.

Un centru este funcțional dacă lucrează cu cel puțin cinci camere sterile, atunci poți să derulezi activitatea. Este nevoie, de asemenea, de creșterea numărului de paturi, oficial, în secție, pentru că noi figurăm numai cu cinci paturi, dar trebui să fie zece paturi pentru ca activitatea să fie destul de mare. Necesitatea de a transplanta este din ce în ce mai mare, vin foarte mulți bolnavi.

Rep.: Având în vedere că sunteți singurul centru la nivel de Transilvania și aveți doar cinci paturi, două camere sterile, cum este gestionată situația astfel încât să nu fie refuzați pacienții? Există listă de așteptare?

L.E.: Este lipsă de așteptare. Și noi internăm pe mai multe paturi și pe Secție, și când pacienții ajung să fie pregătiți atunci îi transferăm pe Compartimentul de Transplant. Dar este foarte dificil ca să bagi un bolnav în program (n. red. – Programul Național de Transplant), după aceea să îl pui înapoi pe secție pentru că spațiul este insuficient.

Rep.: Care sunt șansele pacienților de a se vindeca după transplant, care sunt șansele de viață?

L.E.: Depinde de afecțiune, depinde în ce stare ajung la noi, în ce fază a bolii, ce complicație au. Depinde de fiecare caz, dar este o șansă în plus pentru viață. Dacă are indicație de transplant acesta trebuie făcut în timp util la toți bolnavii care necesită această procedură. Dar nu ajung toți bolnavii în timp util ca să fie transplantați.

Rep.: Ce idei de dezvoltare aveți pe viitor în cadrul clinicii?

L.E.: Dotarea cu aceste camere sterile în plus pentru ca această activitate, care a fost bine introdusă și implementată, să fie mult mai ușor accesibilă pentru bolnavi. Ca energie și activitate a personalului am putea să lucrăm mai mult, cu mai mulți pacienți, dar suntem legați la mâini din cauza capacității scăzute a centrului.

S-ar putea face o linie de gardă separată dacă ar fi mai multe camere sterile, am putea angaja medici tineri, mai există capacitate de a lărgi personalul. În prezent suntem doi medici clinicieni, eu sunt și pe Secție nu numai aici, în cadrul Compartimentului, mai este un coleg tânăr, sunt doi medici de laborator care lucrează la crioprezervare și recoltare și la toate analizele speciale pentru clinica noastră și șase asistente care lucrează în ture permanente pe transplant. Dar ar putea să fie mai mult personal angajat, mai ales personal auxiliar.

Despre Compartimentul de Transplant Medular

Compartimentul de Transplant Medular a fost înființat în anul 2001, aici fiind realizat transplant autolog și alogen în boli precum leucemii acute, boala Hodgkin, limfom malign non-Hodgkin, mielom multiplu, leucemie limfatică cronică, leucemie granulocitară cronică, scleroză multiplă, boli autoimune. De-a lungul timpului, activitatea de aici a fost marcată de o serie de premiere naționale, de la primul transplant de măduvă la un bolnav adult în țară, primele transplanturi din țară la bolnavi cu leucemie acută, la primul transplant alogen de celule stem la adult în leucemie granulocitară cronică în România, primul transplant de celule stem la adult în scleroză multiplă sau primul transplant de celule stem la adult în boala autoimună.

Tot aici a avut loc o intervenție în premieră națională ce a presupus recoltarea măduvei osoase din cresta iliacă și injectarea celulelor stem obținute în arterele periferice la pacienți cu arteriopatie obliterantă, iar în anul 2013 s-a efectuat primul transplant alogen de celule stem hematopoietice de la donator neînrudit.

A consemnat Arina TOTH

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Covid-19. Razie Poliție – Armată – Jandarmerie la Târgu-Mureș!

La acest moment, polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Mureș, alături de jandarmi, poliţişti …