INTERVIU. Aparatură de top pentru un diagnostic de finețe al afecțiunilor pulmonare, la Clinica Pneumologie a Spitalului Județean Mureș

Diagnosticul de precizie al afecțiunilor pulmonare pentru instituirea unui tratament corect ține nu numai de expertiza medicilor, ci și de performanța echipamentelor medicale folosite pentru eliminarea suspiciunii anumitor simptome atunci când etiologia lor nu poate fi identificată. Prin finanțare alocată de Consiliul Județean Mureș și Ministerul Sănătății, Clinica Pneumologie a beneficiat în acest an de dotare cu echipamente medicale performante, care va aduce beneficii pe termen lung, pentru pacient dar și pentru personalul medical pentru eliminarea îndoielilor privind diagnosticarea cât mai corectă a unei afecțiuni ce ridică multe suspiciuni. Mai multe detalii a oferit Șef de lucrări Dr. Edith Simona Ianoși, medic primar pneumolog și director medical al Spitalului Clinic Județean Mureș, într-un interviu acordat cotidianului Zi de Zi.

Rep.: În dotarea Clinicii Pneumologie au intrat în acest an echipamente performante, noi. Vă rog să faceți o scurtă prezentare a acestora.

Șef de lucrări Dr. Edith Simona Ianoși: Conducerea Spitalului Clinic Județean Mureș dorește pe termen scurt și lung să doteze cu aparatură de înaltă performanță, toate secțiile și compartimentele spitalului, ca să putem oferi servicii medicale de înaltă performanță tuturor pacienților care ni se adresează. Referitor la Clinica Pneumologie, în cursul anului 2019 s-a achiziționat aparatură de înaltă performanță: bronhoscop cu autofluorescență, poligraf, pletismograf și un analizor de gaze din sânge.

Rep.: Să le luăm pe rând, fiecare ce  face și în ce măsură va contribui la creșterea actului medical?

E.S.I.: În cadrul Clinicii Pneumologie avem un compartiment de bronhologie unde se efectuează anual foarte multe bronhoscopii. Bronhoscopia este o investigație pe care o folosim în diagnosticarea multor afecțiuni ale aparatului respirator, dar în special în diagnosticarea patologiei de tip tumoral. În situația în care pacientul se prezintă de exemplu cu o tuse rebelă la tratament, hemoptizie, sindrom de impregnare neoplazică, când avem modificări radiologice și nu putem să ne dăm seama doar în context clinico-radiologic despre ce este vorba se apelează la această metodă complexă de endoscopie bronșică. Este o metodă de investigație complexă, pe care o uzităm foarte des în scop diagnostic și terapeutic în toate tipurile de afecțiuni ale aparatului respirator.

Dacă vorbim de bronhoscopul cu autofluorescență, acesta ne ajută foarte mult în diagnosticarea unor leziuni premaligne” in situ” și care nu sunt vizibile cu ochiul liber atunci când se efectuează bronhoscopia flexibilă. Funcționarea acestui bronhoscop cu autofluorescență este pe principiul luminii autofluorescente. La efectuarea bronhoscopiei cu autofluorescență leziunile maligne vor fi colorate într-o culoare mai maronie, iar dacă nu sunt leziuni maligne, vizibile, atunci se va colora într-o culoare verde pentru că funcționează pe principiul de absorbție și răspândire a luminii la nivelul zonei examinate. Sigur că această bronhoscopie cu autofluorescență nu o să o abordăm în toate cazurile, ci doar în suspiciunile mari de tumori bronhopulmonare, când leziunile nu pot fi vizualizate prin bronhoscopie flexibilă deși pacientul prezintă simptomatologie clinică de impregnare neoplazică. Prin această metodă putem oferi pacientului șansa să fie descoperit cancerul bronhopulmonar într-un stadiu incipient, operabil, în care poate să beneficieze de un tratament eficient și cu un prognostic bun al bolii.

Rep.: Care este categoria de pacienți eligibilă pentru acest tip de investigație? Cum va putea beneficia de ea?

E.S.I.: Pacientul care se adresează în primul rând medicului de familie cu o simptomatologie respiratorie trenantă. Medicul de familie  îl trimite mai departe la medicul specialist pneumolog. Medicul pneumolog, în urma simptomatologiei clinice a pacientului, anamnezei, examinării pe aparate și sisteme, radiografiei toracice, ridică suspiciunea de tumoră bronhopulmonară și dacă pacientul are și factori de risc și nu se găsește etiologia de care se plânge pacientul se va apela la această bronhoscopie cu autofluorescență, mai ales dacă pacientul are și expunere la factori de risc precum: fumatul, expunerea profesională la substanțe toxice, poluarea atmosferică, consumul de alcool, consumul de alte substanțe toxice etc.

Rep.: În cât timp se primește rezultatul investigației?

E.S.I.: Având în vedere că putem aprecia cu ochiul liber, din punct de vedere macroscopic această leziune cu ajutorul bronhoscopului cu autofluorescență, putem să informăm pacientul pe loc dacă este suspect de o leziune canceroasă bronhopulmonară, după finalizarea examinării. Practic, cu ajutorul bronhoscopiei cu autofluorescență identificăm în timp util leziunile premaligne ”in situ”, care nu au fost vizualizate cu ajutorul bronhoscopului flexibil, la un pacient expus la factori de risc și cu simptomatologie de tip malignă. Cazurile de cancer bronhopulmonar sunt în creștere și apar la vârste tot mai tinere, de aceea se recomandă la toți pacienții care au factori de risc, de exemplu marii fumători să efectueze acest screening cât mai precoce.

Rep.: În dotarea Clinicii a intrat și un poligraf…

E.S.I.: Da, un alt aparat pe care l-am primit este un poligraf care se folosește pentru diagnosticarea tulburărilor respiratorii în timpul somnului, care apar la vârste foarte tinere și provoacă multe complicații. Aș menționa aici și accidentele de circulație care apar la conducătorii auto tineri și care se datorează acestei tulburări. De aceea, s-a introdus ca examinare obligatorie pentru șoferii profesioniști efectuarea consultului pneumologic și dacă se ridică suspiciunea de tulburare respiratorie în timpul somnului atunci poligrafia se efectuează în Clinica de Pneumologie cu acest aparat numit poligraf. Poligrafia constă în efectuarea unei investigații care se desfășoară în timpul somnului. Se montează acest aparat pacientului înainte de culcare și cu acesta se vor înregistra modificările respiratorii din timpul somnului. Cu poligraful putem să diagnosticăm dacă pacientul are o tulburare respiratorie în timpul somnului – apnee obstructivă, centrală, mixtă, sindrom de hipoventilație-obezitate etc. -, modificările de saturație ale oxigenului în timpul somnului, modificările frecvenței cardiace, sforăitul pacientului, mișcările toracice și abdominale. În funcție de această înregistrare, care se descarcă ulterior în cadrul unui soft, pe calculator, diagnosticăm în urma evaluării raportului descărcat, dacă pacientul suferă de o tulburare respiratorie în timpul somnului. Cele mai frecvente tulburări respiratorii diagnosticate la pacienți sunt apneile obstructive în timpul somnului.

Diagnosticând această tulburare respiratorie în timpul somnului la pacienți putem să prevenim complicațiile care pot să apară și care sunt multiple: cardiovasculare, metabolice, neurologice etc. Analizorul de gaze din sânge este un alt aparat  pe care l-am  primit și care ne facilitează diagnosticul echilibrului acido-bazic și hemodinamic al unei afecțiuni respiratorii în situații de urgență la pacienții respiratori. De asemenea, ne ajută în monitorizarea tratamentului administrat. Rezultatele de la această analiză a gazelor din sânge le primim pe loc, în câteva minute.

Rep.: În Clinica de Pneumologie a fost adus și un pletismograf, un aparat care se află în puține locuri în țară. În ce măsură va completa investigațiile privind evaluarea afecțiunilor respiratorii?

E.S.I.: Pletismograful este un aparat complex, de investigație funcțională respiratorie a pacienților. Sunt puține centre  medicale universitare în țară care au acest aparat. Pletismograful măsoară transferul gazos alveolo-capilar, capacitatea pulmonară funcțională reziduală, volumul rezidual pulmonar, capacitatea pulmonară totală, rezistența și conductanța la nivelul căilor aeriene. Pletismograful ne ajută în diagnosticarea unei patologii care este în continuă creștere, fibroza interstițială și care este de mai multe tipuri. Avem fibroze interstițiale de etiologie cunoscută și necunoscută. Prin măsurătorile funcționale efectuate cu ajutorul acestui aparat putem determina gradul de afectare al interstițiului pulmonar. Fibroza pulmonară constă în modificări degenerative la nivelul interstițiului pulmonar care duc la scăderea  factorului  de transfer gazos. Pletismograful ne ajută să evaluăm gradul de modificare al acestui factor de transfer și ne ajută să stadializăm fibrozele pulmonare și să le tratăm.

Ne dorim ca pe viitor să avem acces la programul de fibroză interstițială idiopatică, care este susținut de CAS, un program curativ care se adresează tuturor pacienților cu patologie pulmonară interstițială idiopatică. Un criteriu important ca noi să putem accede la acest program este efectuarea acestei pletismografii la pacienții cu fibroză pulmonară. De foarte multe ori pacienții cu fibroză  nu sunt descoperiți în timp util, sunt tratați cu antibiotice pentru că fibroza am putea să spunem că este o pneumonie cronică din punct de vedere al simptomatologiei clinice a pacientului. Sub tratamentul cu antibiotice evoluția pacientului nu este favorabilă și atunci medicul de familie trimite mai departe pacientul la medicul specialist pneumolog în vederea confirmării sau infirmării suspiciunii diagnostice de fibroză pulmonară.

Fibroza nu se vindecă, este latentă, evoluează pas cu pas, și duce la modificări clinico-funcționale și biologice foarte complexe care, nedescoperite în timp util duc la decesul pacientului.

A consemnat Arina TOTH