Un deputat mureșean propune autonomia Ținutului Secuiesc! Ce prevede proiectul

28 decembrie 2019

O nouă propunere legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc a fost depusă, în luna decembrie 2019, în Camera Deputaților, de deputații UDMR Kulcsár-Terza József-György și Biró Zsolt-István (ales parlamentar pe listele UDMR Mureș).

Argumentele inițiatorilor

Cei doi inițiatori susțin că ”autonomia teritorială reprezintă un aranjament aplicat în interiorul statelor suverane, prin care locuitorii unor regiuni obțin competențe, respectiv puteri mărite, care reflectă situația lor geografică specifică, și care protejează și promovează tradițiile lor culturale și religioase, păstrarea și dezvoltarea identității lor naționale”, iar autonomia Ținutului Secuiesc ”nu lezează nici integritatea teritorială a României, nici suveranitatea națională”, iar autonomia acestei regiuni ”se bazează pe dreptul la autodeterminare internă a comunităților, pe principiul subsidiarității și a autoadministrării.”

Târgu-Mureș, viitoarea reședință a Scaunului Mureș?

Potrivit proiectului, Ținutul Secuiesc va deveni ”o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României” și avea opt teritorii tradiționale secuiești, denumite Scaune, iar unul dintre acestea va fi Scaunul Mureș (Marosszék), care va cuprinde localitățile aparținătoare și va avea reședința la Târgu-Mureș. Celelalte șapte reședințe vor fi la Târgu Secuiesc, Covasna, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni și Baraolt.

Alte prevederi ale proiectului:

Articolul 10, alineatul 1: În Ținutul Secuiesc limba maghiară are același statut ca și limba oficială a statului.

Articolul 18, litera a: Autoritățile regiunii autonome: Consiliul de Autoadministrare, Comisia de Autoadministrare, Președintele Ținutului Secuiesc.

Articolul 18, litera b: Autoritățile Scaunelor: Consiliul Scaunal, Comisia Scaunală, Președintele Scaunului.

Articolul 18, litera c: Autoritățile locale: Consiliul Comunal, Consiliul Orășenesc, Consiliul Municipal, Primar.

Articolul 20, alineatul 1: Consiliul de Autoadministrare se compune din consilieri regionali aleși pe o perioadă de patru ani prin alegeri libere și generale, prin vot secret și direct.

Articolul 20, alineatul 2: Numărul consilierilor în Consiliul de Autoadministrare este de 77. Numărul mandatelor ce revin circumscripțiilor electorale se calculează în baza datelor ultimului recensământ al populației.

Articolul 25: Consiliul de Autoadministrare poate înființa, în propria sa competență, organe pentru asigurarea ordinii publice, corespunzător prevederilor legale, în cazurile nereglementate în Constituție.

Articolul 34, alineatul 1: Comisia de Autoadministrare are în competență numirea funcționarilor publici în funcții de conducere.

Articolul 44: Președintele Ținutului Secuiesc dispune de imunitate acordată demnitarilor.

Articolul 60: Comisia Scaunală dispune de un aparat administrativ propriu, stabilește structura funcțiilor proprii, repartizarea acestora și numește funcționarii.

Articolul 197: În scopul folosirii neîngrădite a limbii materne în administrația publică locală și regională, vor fi numite, respectiv angajate persoane care cunosc limba comunităților naționale, etnice, lingvistice din regiune, respectiv care aparțin acestor comunități, respectând raportul dintre naționalități rezultat în urma ultimului recensământ.

Articolul 101: Cetățenii Ținutului Secuiesc au dreptul de a-și folosi limba maternă în fața organelor judecătorești.

Articolul 107: Resursele financiare ale autorităților de autoadministrare: impozitele transferate în întregime sau parțial de către stat, taxele cuvenite după impozitele de stat, procentul provenit din încasările de stat, impozitele și taxele proprii, impozite suplimentare, venituri provenite din patrimoniul propriu, venituri provenite din domeniul privat al colectivității, donații, mijloace financiare provenite în urma serviciilor și responsabilităților preluate de la stat care sunt transferate de la bugetul statului.

Articolul 122: Judecătorii, procurorii și grefierii autorităților judiciare din Ținutul Secuiesc trebuie să cunoască pe lângă limba oficială a statului și limba maghiară.

Articolul 125: Deciziile Ținutului Secuiesc sunt controlate din punct de vedere al constituționalității de către Curtea Constituțională.

Alex TOTH

Etichete:
biro zsolt tinutul secuiesc udmr mures

Lasă un comentariu

Anulează răspunsul

Marinescu Dan spune:

29 decembrie 2019 la 21:38

Cer autosesizarea institutiilor statului in drept, sa ia masuri urgente cu acesti impostori . Arestarea si trimiterea lor in judecata pentru insigare la atingerea suveranitatii statului Roman. In Romania exista o constitutie care trebuie respectata , asa cum este !

Răspunde