Home / Social / A fost odată o Revoluție. Reflecții asupra ei, în Bastionul Măcelarilor

A fost odată o Revoluție. Reflecții asupra ei, în Bastionul Măcelarilor

Distribuie

La trei decenii de la evenimentele din decembrie 1989,  viața cetății a fost animată de tot felul de evenimente dedicate acelor zile sângeroase, fiecare încercând în felul lor să facă lumină asupra revoluționarilor, morților, teroriștilor și a multor aspecte care își caută adevărul și în prezent.

Povestiri despre Revoluția care a fost sau nu,  în Bastionul Măcelarilor

Un astfel de demers a fost și conferința ”30 de ani de democrație- 30 de la Revoluție”, organizată vineri, 13 decembrie, în Bastionul Măcelarilor din Cetatea Medievală de către Centrul de Cercetare și Strategii Regionale în parteneriat cu Primăria Municipiului Târgu Mureș și Consiliul Județean Mureș. „Dacă anul trecut am avut o conferință având ca temă 100 de ani de la Marea Unire, acum avem o conferință despre cei 30 de ani de democrație, așa cum este ea în România, cu bune, cu rele, despre cei 30 de ani de la ceea ce unii numesc lovitură de stat, alții numesc revoluție, probabil puțin din amândouă și ceva mai mult decât atât, cu victimele care din păcate le-am înregistrat, cu lucrurile pe care nici acum nu le știm și vor mai trece încă foarte mulți ani până să le știm”, a precizat lect. univ. dr. Lucian Săplăcan, UMFST Târgu Mureș, coordonator al conferinței alături de conf. univ. dr. Mihaela Daciana Natea și dr. Roxana Mihaly, cadru didactic asociat UMFST. A fost primul eveniment în care CCSR este organizator principal, după cum a precizat conf. univ. dr. Mihaela Daciana Natea, UMFST Târgu Mureș. ”Centrul de Cercetare și Strategii Regionale este un proiect început de un grup restrâns inițial, dar care este în continuă creștere. Acesta își  propune nu doar organizarea de evenimente, ci și realizarea unor proiecte de cercetare, finanțate din fonduri publice sau private, pe zonele de interes, atât la nivel local, cât și regional. Ne bucurăm că acesta este primul eveniment care îl desfășurăm în calitate de organizator principal. În cele de până acum am fost doar parteneri. Ne dorim să dezvoltăm acest gen de evenimente și de cercetări care să aibă impact, atât în comunitatea locală, cât și la nivel regional. Dacă privim la tendințele actuale, reflectarea problemelor regionale, dezbaterea lor, sunt aspecte deosebit de importante și considerăm că trebuie să facem acest lucru și aici la Târgu Mureș”, a spus conf. univ. dr. Mihaela Daciana Natea.

Cristian Troncotă : „Chestia cu ”Revoluția din Decembrie” este trasă la indigo cu Marea Revoluție Socialistă din Octombrie”

Primul palier al conferinței a avut tema „30 de ani după. Reflecții asupra Revoluției”, o minge ridicată la fileu invitaților, contraatacată cu tot felul de opinii și păreri despre evenimentele din urmă cu 30 de ani, precum și cu păreri despre evoluția societății românești ca urmare a celor petrecute în decembrie 1989. Primul aspect a fost legat de titultura de „Revoluția din Decembrie”, contestată de prof. univ. Cristian Troncotă. „E o sintagmă jenantă. Comparând cu ceea ce s-a întâmplat în istoria universală, avem marea revoluție burgheză din Franța, 17891794. Ea începe cu o revoltă spontană, căderea Bastiliei, justificată de condițiile inumane în care trăiau majoritatea parizienilor, după care vine o nouă clasă la conducere, respectiv tânăra burghezie, plină de afaceriști și avocați care își pierd și ei capul sub ghilotină. Revoluția se încheie cu o Constituție care fundamentează niște principii fundamentale ale democrației. Revoluțiile de regulă sunt sângeroase, cu prăbușirea puterii de până atunci, care nu mai putea să conducă cu metodele utilizate până atunci,cu o nouă organizare a societății , a vieții politice care contrastează total ce era înainte. Am mai avut în istorie marea revoluție socialistă din octombrie, și vedem că sunt istorici care vorbesc despre o lovitură de stat dată de grupul lenininst. Chestia asta cu ”Revoluția din Decembrie” este trasă la indigo cu marea revoluție comunistă din octombrie. Am văzut că și cel care folostește această sintagmă s-a școlit cinci ani la Moscova. M-a dezamăgit declarația dată zilele trecute de domnul Ion Iliescu, în care spune că nicăieri nu este definit termenul de revoluție. Chiar așa să fie ? Să luăm dicționarul  Blackwell, scos de universitarii de la Oxford, unde se explică foarte clar că revoluția este un fenomen istoric, care înglobează un lanț de evenimente, o revoltă populară, un puci miltar, o lovitură de stat, o contrarevoluție, un alt fel de revoltă, și se termină cu o Constituție care schimbă total, de la un regim totalitar communist, la unul democratic. Noi am avut această Constituție în noiembrie 1991, cu o lună înainte să se prăbușească  URSS-ul”, a precizat Cristian Troncotă.

Eterna dilemă a teroriștilor

Din discuție nu au lipsit teroriștii, dilema nesfârșită, au fost sau nu au fost ? „În decembrie 1989 a început un război între Armată și civili pe deoparte, cu teroriștii. În final, Armata a câștigat războiul și doar în rândul armatei se înregistreză morți, răniți, și nu avem niciun mort, niciun rănit sau prizonier din rândul teroriștilor, care au pierdut acest război. Cum se explică acest lucru?, a fost întrebarea pusă de către prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române.Despre ”trăgătorii” din decembrie 1989 a vorbit dr. General de Brigadă (r.) Marius Crăciun, cadru didactic asociat UMFST, cel care în decembrie 1989 se afa în mijlocul evenimentelor, în calitate de elev al Academiei de Înalte Studii MIlitare. „În 1989 am fost proaspăt avansat la gradul de căpitan, lucram ca ofițer în Regimentul 64 Parașutiști, și tocmai luasem examenul la Academia de Înalte Studii Militare. Am fost prezent în seara de 21 decembrie 1989 în piață, am stat două ore jumate cu ceilalți colegi în jurul Comitetului Central. Acolo am văzut mișcările de forță, echipe de lunetiști care ocupau poziții. Ulterior, a doua zi, pe 22 decembrie, clasa mea a primit ordin să mergem la Ministerul Apărării, care deja se afla sub atac. Este clar că au existat trăgători. I-am văzut cu ochii mei, nu poate să spună nimeni că nu au existat. Este clar că sunetul folosit de armamentul lor era diferit de sunetul cu care eram noi obișnuiți de 20 de ani. Era clar că au avut alt calibru. Ulterior s-au mai văzut câteva elemente de muniție și armament, din păcate prezentate foarte puțin. Statul român nu a făcut nicio documentație oficială juridică asupra crimelor, morților, a calibrelor cu care s-a tras, nefâcându-se niciun fel de investigație criminalistică, așa cum trebuia să se facă. Dacă făceau, se trăgeau niște concluzii tare interesante, respectiv că o parte din armamentul teroriștilor nu era în dotarea nici unei structuri din România, fie că vorbim de Miliție, Securitate sau Armată”, a precizat Marius Crăciun.

Era mai bine sau nu, pe vremea lui Ceaușescu?

Dacă a fost mai bine sau nu pe vremea fostului regim? Un răspuns la această întrebare a fost dat de către prof. univ. dr. Radu Carp de la  Universitatea București. „Nimeni nu mai poate să spună azi că era mai bine înainte, cifrele contrazic această realitate. În ce privește economiile țărilor foste comuniste, în Polonia, procentul de creștere este de 788 %, deci PIB-ul  a crescut de apropape opt ori, în Slovacia 739 %, Estonia 592 %, iar în România 514 %.  De cinci ori a crescut PIB-ul României, niciodată în istorie nu a crescut atâta, cum a fost în ultimii 30 de ani, nici chiar în perioada interbelică. În ce privește durata de viață, în Slovenia oamenii trăiesc cu opt ani mai mult decât în 1989, în Cehia cu 8,1, iar în România cu 5,8. Nu suntem campioni, dar speranța de viață a crescut în România. Nimeni nu poate spune că nu au existat transformări după perioada comunistă, poate nu atât de mari precum am fi vrut. Aceste statistici din păcate nu sunt văzute în România, noi cultivăm știrile senzaționale, spunem cât de rău e, iar acest gen de analiză din păcate nu-l facem, în caz contrar poate am opri un pic și această migrație. Cu siguranță se putea și mai bine, ca în Polonia, dar nu suntem nici pe ultimul loc din punct de vedere al evoluțiilor”, a precizat prof. univ. dr. Radu Carp.

De ce a căzut regimul comunist în decembrie 1989 ?

La finalul primei secțiuni a conferinței, protagoniștii au avut de răspuns la întrebarea: „De ce a căzut regimul comunist în decembrie 1989 ?

„Regimul comunist a ajuns într-o situație fără precedent. Regimul comunist din România, în decembrie 1989 era într-o criză imposibil de depășit. Asta e părerea mea” – Prof. univ. dr. Cornel Sigmirean.

„Din cauza inefiecienței și a utopiei” – Prof. univ. dr. Cristian Troncotă.

„Era clar că Ceaușescu era un ghimpe în ochii multora, trebuiau să scape de el, în contextul în care, toate regimurile comuniste s-au prăbușit, mai puțin al nostru, E o combinație de mai mulți factori care a dus la acest vulcan care a a fost revolta cetățeanului român care nu asculta nici Europa Liberă și care a ieșit să demonstreze, lucru pentru care unii au plătit cu viața” – Dr. General de Brigadă (r.) Marius Crăciun.

„Recent am citit o explicație extrem de convingătore a evenimentelor din 1989 în care se spune că producția țărilor din Europa de Est era atât de mare încât nu putea fi absorbită. Atunci, Uniunea Sovietică a luat decizia de a liberaliza cumva piața pentru a nu genera o criză economică profundă, acesta fiind obiectivul „Perestroika”. Însă, în momentul în care s-a liberalizat piața, și-au dat seama că nu pot să împiedice liberalizarea sistemului politic. Din momentul în care a început această reformă politică, pe care Gorbaciov nu a dorit-o cu adevărat, bulgărele de zăpadă nu s-a mai putut opri. Nu ne ajută foarte mult dacă gândim la infinit cum să calificăm ce s-a întâmplat în decembrie 1989. După părerea mea, a fost vorba de o serie de evenimente  complexe care au îmbrăcat și caracterul de revoluție, și de lovitură de stat, toate la un loc” – Prof. univ. dr. Radu Carp, Universitatea București.

”Ca urmare a schimbărilor politice înregistrate în statele foste comuniste  care ne înconjoară” – Conf. univ. dr. Mihaela Daciana Natea.

„Comunismul în România, la fel ca și în cazul altor țări, nu a fost un comunism instaurat prin revoluție, nici chiar cel din Rusia. E un implant, ori tot ce este un implant, este refuzat sau nu de organism. Iată că după o perioadă acest implant este refuzat la un moment dat. Cine vrea să implanteze un sistem, chiar și cel democratic occidental, într-o țară, va duce la violență. La noi, implantarea  acestui sistem comunist a fost prin forță, făcută cu pistolul pe masă de către sovietici” – Prof. univ. dr. Gheorghe Bichiceanu, Universitatea Româno-Germană din Sibiu.

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

INTERVIU – Patru elevi de la „Papiu”, calificați la Etapa Națională a Olimpiadei de Matematică. „Matematica este regina tuturor științelor”

Distribuie Performanță demnă de admirație și aplauze pentru patru elevi ai Colegiului Național „Alexandru Papiu …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.