Procedura alegerilor anticipate în România

Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte, la 10 ianuarie 2020, la Palatul Cotroceni, cu premierul Ludovic Orban, una dintre temele de discuţie fiind posibilitatea declanşării de alegeri anticipate.

Într-o conferinţă de presă susţinută de preşedintele României la 9 ianuarie, Klaus Iohannis a spus că alegerile anticipate sunt posibile. „Eu cred că sunt posibile şi mă voi implica pentru a promova conceptul de alegeri anticipate. Da, îmi doresc alegeri anticipate”, a afirmat Iohannis.

***
Alegerile parlamentare anticipate au ca efect scurtarea mandatului parlamentar şi pot fi declanşate la iniţiativa preşedintelui României, în baza articolului 89 din Constituţia României.

Astfel, preşedintele poate să dizolve parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Pentru a se ajunge la o solicitare de învestitură în parlament, guvernul în funcţie trebuie să îşi dea demisia sau să fie demis în urma unei moţiuni de cenzură.

Decizia preşedintelui de a declanşa alegeri înainte de termen este precedată de consultarea sa cu preşedinţii celor două camere şi a liderilor grupurilor parlamentare.

Constituţia României prevede trei interdicţii cu privire la dizolvarea parlamentului. Prima se referă la faptul că, în cursul unui an, dizolvarea parlamentului este permisă o singură dată. A doua interdicţie constă în faptul că în ultimele şase luni de mandat prezidenţial, preşedintele nu poate dizolva parlamentul. A treia condiţie prevede că parlamentul nu poate fi dizolvat în timpul stării de mobilizare, de război sau de urgenţă, se arată în volumul „Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii” (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu; Editura All Beck, 2004).

***

Ultimele alegeri parlamentare la termen au avut loc la 11 decembrie 2016 şi s-au desfăşurat în baza Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Următoarele alegeri parlamentare la termen ar urma să aibă loc la sfârşitul anului 2020.

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi, potrivit articolului 63 din Constituţie, pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

Legea 208/2015 prevede alegerea senatorilor şi deputaţilor prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, în baza următoarelor norme de reprezentare: un deputat la 73.000 de locuitori, un senator la 168.000 de locuitori (art. 5 din Legea 208/2015).

Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor, pentru fiecare circumscripţie în parte, sunt prevăzute în Anexa nr. 1 a Legii 208/2015.

Potrivit art. 5, alin. 7 din Legea 208/2015, în cazul alegerilor parlamentare anticipate se iau în calcul datele utilizate la ultimele alegeri parlamentare la termen.

(www.agerpres.ro)