Home / Invatamant / Ziua Europeană a Protecţiei Datelor, marcată la UMFST

Ziua Europeană a Protecţiei Datelor, marcată la UMFST

Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Centrul de Studii de Drept European (CSDE) și  Centrul pentru protecția datelor al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu-Mureș, au organizat marți, 28 ianuarie, conferința națională cu tema „Protecția și securitatea datelor personale în educația digitală”. „Protecția și securitatea datelor cu caracter personal sunt două elemente fundamentale pentru orice interacțiune în mediul on-line. Reglementările la nivel internațional, în special în Uniunea Europeană, sunt în curs de modificare și adaptare la dezvoltarea tehnologică. De asemenea, impactul avântului tehnologic poate fi observat și în mediul educației, Uniunea Europeană dezvoltând o politică proprie. Conferința are în vedere pe de o parte, evidențierea contextului actual al politicilor europene în privința educației digitale și a protecției și securității datelor și, pe de altă parte, analiza unor factori care influențează educația digitală, cum ar fi conectivitatea, profilarea utilizatorilor, folosirea rețelelor sociale, inteligența artificială. Rolul conferinței este de a sprijini entitățile care pun în practică educația digitală cu elemente concrete de proceduri de protecția datelor și etapele esențiale care trebuie urmate în situații neprevăzute de încălcare a securității datelor. De asemenea, conferința își propune să fie și un forum de discuții asupra tematicii”, a precizat conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu.

Nicolae Ploeșteanu, gazda mureșeană a conferinței

Prin acest eveniment, organizatorii au marcat  Ziua Europeană  a Protecţiei Datelor printr-o dezbatere de actualitate referitoare la educația digitală, securitatea și protecția datelor în acest mediu. Conferința s-a desfășurat concomitent în două locații, Sala de Consiliu – Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române din București, respectiv Aula ”Tudor Drăganu”  a Facultatății  de Economie și Drept a UMFST, grație unei conectivități online, invitații din cele două locații luând poziție față de tema supusă dezbaterii .

Respectarea principiilor GPDR

Gazda conferinței de la Târgu-Mureș a fost conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu, care a punctat unele aspect legate de mediul educațional, cu precădere cel universitar, privind protecția datelor cu caracter personal. „Eu consider că în momentul în care Regulamentul General privind Protecția Datelor cu Caracter Personal – GPDR a stabilit în sarcina operatorilor  de date să ia măsuri tehnice și organizatorice pentru asigurarea respectării principiilor GDPR, lasă o marjă foarte largă de măsuri care pot fi luate. În momentul de față, la nivelul universităților din România nivelul de protecția datelor, la o scară de la minus infinit la plus infinit, înclină spre minus infinit. Aici nu mă refer doar la România, există exemple de amenzi, inclusiv la universități de prestigiu din Marea Britanie, în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal. Ideea este că trebuie și în acest domeniu începute demersuri serioase, nu neapărat doar formale”, a precizat conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu.

Implicarea tuturor factorilor

Un aspect subliniat în cadrul conferinței a fost legat de implicarea tuturor factorilor în ce privește stabilirea unui plan de negociere a modului de protecție a datelor cu caracter personal. „O măsură organizatorică, unul dintre pașii macro și strategici, este tocmai precum în relațiile de muncă. Ori de câte ori există sisteme automate, semiautomate de profilare, este obligatorie negocierea și stabilirea acestor aspect de protecția datelor la nivelul negocierilor contractului colectiv de muncă, în mod asemănător, dar fără neapărată nevoie să fie prevăzut de lege în momentul de față acest lucru. Un operator de date, o universitate în cazul nostru, este util dacă împreună cu organizațiile studențești își stabilește un plan de negociere a modului de protecție a datelor cu caracter personal. Nivelul de protecție, la momentul de față, pe foarte multe paliere, este extrem de scăzut, haotic aș putea spune. El trebuie ridicat împreună cu persoanele vizate, care sunt reprezentate la nivelul profesorilor de sindicate. Aici, Legea 190/2018 impune obligația de a negocia la nivel de sindicat aceste aspect legate de protecția datelor, de punere în aplicare a măsurilor GPDR. Toate aceste lucruri ar trebui stabilite împreună de către factorii de decizie ai operatorului, reprezentanții acestor factori, cu mediul sindical și cu organizațiile studențești. Iar după o evaluare atentă să se înceapă cu proceduri care să evidențieze dorința acestor actori stabilită în comun. Acest lucru ar arăta clar că operatorul își dorește să adopte măsuri efective, nu doar formale, cum fac majoritatea în momentul de față, în sensul în care adoptă politici și proceduri care nu sunt negociate cu persoanele vizate, nu sunt chestionate persoanele vizate, nu există niciun fel de feedback în marea majoritate a cazurilor, într-o politică adoptată de operator și persoanele vizate, ceea ce este complet greșit”, a subliniat conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu.

Evaluarea cadrelor didactice de către elevi

Un subiect intens dezbătut a fost cel legat de evaluarea pe care o realizează studenții asupra cadrelor didactice. Mai exact, ce reprezintă această evaluare din punct de vedere al Regulamentului General privind Protecţia Datelor. „Marea majoritate a universităților utilizează chestionare online, aspect extrem de important. Articolul 4, punctul 4 din GPDR  vorbește de crearea de profiluri. Ce înseamnă acest lucru? Orice formă de prelucrare a datelor cu caracter personal constă în utilizarea datelor cu caracter personal pentru a evalua anumite aspect personale referitoare la o persoană fizică, în special pentru a analiza sau prevedea aspecte privind performanța. Evaluarea, dacă este făcută și online de către studenți în sistemul universitar a cadrelor didactice, este o crearea de profiluri în sensul articolului 4 din GPDR? Acest tip de profilare este mai puțin vizibil atunci când vorbim de evaluare a cadrelor decât în situațile specifice, motiv pentru care se pune această problemă, dacă e o creare de profiluri. Eu consider că este o creare de profiluri, chiar dacă se utilizează numai într-o anumită secvență, în sistemul electronic și online. Ca idee, în metodologia universității noastre se specifică foarte clar la evaluare, că ea se face online de către studenți. Avem o primă componentă electronică, care duce și la trăsătura automatizării, în interpretarea orientărilor emise de Articolul 29 privind procesul decizional individual automatizat și creare de profiluri, în sensul GDPR. E foarte important să înțelegem că, crearea de profiluri printr-o formă automatizată nu presupune că acest proces de profilare să fie automatizat de la momentul zero, al colectării, până la sfârșit, ci este suficient spre o secvență, pe baza căreia să se ia o decizie”, a spus conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu.

Temeiul legal al evaluării

A doua chestiune legată de evaluare s-a referit la temeiul legal al acesteia, solicitat în prevederile Regulamentului General privind Protecţia Datelor. „Se pot specula foarte multe chestiuni, iar răspunsul meu va fi unul parțial, chiar dacă e unul destul de rigid. În Legea Educației Naționale avem temeiul legal, și aici mă refer la Articolul 303, alineatul 2, unde spune că evaluarea de către studenți a prestației cadrelor didactice este obligatorie. De asemenea, rezultatele evaluărilor sunt informații publice. Iată, avem temei legal la nivel de lege în ce privește evaluarea, dar nu neapărat a evaluării online. În al doilea rând, sunt criterii, de la caz la caz, în care universitățile adoptă prin metodologii astfel de prevederi. Dacă evaluarea, la un moment dat, depășește prin modalitatea în care se realizează, prin criteriile care le stabilește, nivelul de proporționalitate care trebuie să existe, inclusiv atunci când avem lege, atunci într-o asemenea situație ar trebui să se uitilizeze eventual un consimțământ sau un interes legitim dacă este forte clar dovedit ”, a precizat conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu.

„Un student este un om matur”

A treia problemă legată de evaluarea cadrelor didactice de către studenți a vizat formula acesteia, respectiv cea de anonimat, dacă este ea sau nu conformă cu prevederile GPDR. „Marea majoritate a universităților au utilizat chestionare anonime pentru sudenți, pentru a îi stimula în a face o evaluare. Întrebarea care se pune este: este conformă această practică a utilizării cu principiile GPDR-ului? Părerea mea este că nu. Aici se vede foarte clar care este efectul GPDR. Un student este un om matur, trebuie și el să-și asume reposnabilitatea atunci când face prelucrări de date cu caracter personal, inclusiv prin identificare. Nu trebuie să se facă publice aceste lucruri, dar pentru profesor, pentru cadrul evaluat, dacă are o evaloare anonimizată, dreptul său la apărare, de a formula în temeiul GDPR o plângere efectivă, care să conducă la reluarea procesului de evaluare, este complet inexistent. Or, din acest punct de vedere, evaluarea cadrelor didactice de către studenți, la momentul de față, într-o formula anonimă, este contrară, atât punctului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și principiilor din GDPR care obligă, printre altele, ca operatorul să ia măsuri organizatorice pentru implementarea principiilor”, a spus conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

FOTO: Ramona Crăciun, o poveste despre viață. Viața în Montessori Târgu Mureș  

Înainte de a începe efectiv școala, strecurându-mă printre munca la ziare și reviste, am avut …