Evreii în civilizația modernă a Târgu-Mureșului

31 ianuarie 2020

În anul 1941, potrivit recensământului realizat de autoritățile maghiare, în orașul Târgu-Mureș trăiau 5.639 de evrei (Sebestyén Mihály, Nyúlgát az idő ellen, Tîrgu Mureș, Editura Mentor, 2000, p.350).

După numai patru ani de la recensământ, în 1945, la nivelul județului Mureș erau 1.500-1.700 de evrei și peste 1.000 în Târgu-Mureș (A marosvásárhely zsidóság története, Perri (Friedmann) Jiccák, Tel Aviv, 1977, p. 208; Radu Bălaș, Kocsis Francisko, 370 de zile de teroare, Tîrgu Mureș, Editată de Fundația CRONOS, 2003, p. 85), ceea ce înseamnă că peste 5.000 de evrei și-au pierdut viața în lagărele de exterminare sau în lagărele de muncă forțată. Târgu-Mureșul, orașul care, ca de altfel multe orașe din Europa Centrală, în planul culturii și civilizației datora enorm evreilor, la sfârșitul războiului era în situația de a putea conta doar parțial pe aportul populației evreiești. Așa cum remarca istoricul Ladislau Gyémánat, cu referire la urmările holocaustului, evreii, „purtători ai unor traume de nevindecat, nu au mai reușit niciodată, cu toate eforturile postbelice, să refacă amploarea și strălucirea vieții evreiești ardelene pierdute pentru totdeauna” ( Ladislau Gyemant, Evreii din Transilvania, Cluj-Napoca, Institutul Cultural Român. Centrul de Studii Transilvane, 2004, p.127).

Documentar, primele indicii certe despre prezența evreilor în Târgu-Mureș le avem din secolul al XVI-lea. Cu timpul, mai ales prin emigrarea evreilor askenazi din Polonia, se creează comunități în aproape toate localitățile actualului județ Mureș. Cea mai importanta comunitate era în comuna Nazna, aflată la 5 kilometri de Târgu-Mureș. În anul 1747, evreii din Nazna aveau o sinagogă, construită din lemn, extinsă la 1785, cu sprijinul financiar a lui Eisik Franfl (Szabó Csilla, op. cit. p.5).

La recensământul din 1853, în Nazna și localitățile Foi și Sîncrai, trăiau 24 de familii, ceea ce înseamnă circa 130-160 de evrei; o familie de evrei avea în jur de 6-8 persoane. În Târgu-Mureș, în anul 1833 erau 16 evrei, la recensământul din 1900 se înregistrau 1.658 de evrei, la o populație totală a orașului de 19.522. În anul 1930, erau 5.193 de evrei, reprezentând circa 15% din populația orașului.

Prima casă de rugăciune la Târgu-Mureș s-a ridicat la 1830, pentru ca la sfârșitul secolului, la 1900, să se ridice măreața Sinagogă de pe actuala stradă Aurel Filimon (Traian Popa, Monografia orașului Târgu-Mureș, Târgu-Mureș, Editura „Corvin”, 1932, p.247).

Sinagoga a fost construită de către fosta comunitate evreiască a „Status-Quo-ului”, fiind proiectată de arhitectul vienez Jakab Gartner.

Indiscutabil, în perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începerea celui de Al Doilea Război Mondial, evreii au avut un rol major în dezvoltarea culturii și civilizației orașului Târgu-Mureș. Numeroase fabrici, cum a fost fabrica de bere din oraș, deținută de Burger Albert, înnobilat de împăratul Franz Josif, cea mai mare fabrică de cherestea și mobilă din Transilvania, „Meszticz și fii”, Fabrica de Mobilă „Reti & Szekely” și altele au fost deținute de proprietari evrei. Arhitectura orașului poartă amprenta unor artiști evrei. Restaurantul „Cocoșul de Aur” a fost casa familiei Burger, Hotelul Harghita a aparținut librarului și editorului Révész Béla. Palatul Culturii din Târgu-Mureș, una din cele mai frumoase construcții în stil Secession, a fost opera arhitecțiilor evrei Komor Marcel și Jakab Dezső de la Budapesta, cei care au proiectat și Sinagoga din Subotița (Palatul Culturii din Târgu-Mureș 1908-1913, autorii textelor Keserü Katalin Oniga Erika, Várallyay Réka, Târgu-Mureș, 2013, p. 18.n). Roth Miksa, pictor pe sticlă din Budapesta, a realizat vitraliile Palatului, iar mobilierul din Sala de Oglinzi provine de la firma de amenajări artistice interioare din Budapesta a lui Braun Mór. O mare parte a mobilierului din Palatul Culturii și întreg mobilierul Primăriei a fost confecționat la Fabrica de Mobilă „Mesztics și Fii”.

Din rândul populației evreiești din Târgu-Mureș s-au ridicat o serie de scriitori și poeți, Berner Mór, Révésy Imre, Hegyi Ilona Salamon Ernő, Osvát Kálmán ș.a.

Viața evreilor din Târgu-Mureș, ca de altfel a întregii comunități israelite din Europa a luat sfârșit odată cu începerea războiului.