Home / Cultură / Expoziția de artă transilvăneană. Ziffer Sándor, Peisaj din grădină, 1934

Expoziția de artă transilvăneană. Ziffer Sándor, Peisaj din grădină, 1934

Născut la Eger în Ungaria, modernistul Ziffer Sándor (1880–1962) se stabileşte la Baia Mare în 1906, unde va rămâne până la finele vieţii, cu unele intermitenţe datorate evenimentelor din Primul Război Mondial şi câtorva peregrinări de scurtă durată. Prin personalitatea sa ardentă, va avea o influenţă deosebită asupra tinerilor prezenţi în atelierele băimărene. În această atmosferă, multe din lucrările sale vor avea ca temă oraşul şi împrejurimile sale, privite din diverse unghiuri, aşa cum o demonstrează şi majoritatea pânzelor din colecţia târgumureşeană şi din Expoziţia de artă transilvăneană. Dintre toţi „avangardiştii” băimăreni, considerat ca aparţinând celei de-a doua generaţii, Ziffer rămâne până la final, „cel mai consecvent »sălbatic«”, cu aluzie la fovismul pe care îl însuşeşte ca abordare constantă transformată în stil, stil care îmbină explozia decorativă coloristică şi puternica expresivitate compoziţională.

În lucrările aparţinând deceniului trei şi patru se dezlănţuie o adevărată sarabandă cromatică de sorginte fovistă, lumina creând de această dată umbre colorate, cum este şi în cazul lucrării Peisaj din grădină. Ea se prezintă ca o sinteză între formă şi culoare, respirând fervenţa unor energii debordante. Cruzimea culorii, raportul complementarelor şi decupajele sculpturale ale formelor clădite din culoare duc la tridimensionalitate.

Parcurgând spectacolul naturii puternic interpretat personal de către artist, privirea e condusă spre planurile secundare unde, după ce traversează obstacolul vizual orizontal al gardului, se opreşte în zidurile construcţiilor mângâiate de ocru şi protejate de violaceul acoperişurilor.

Semeaţă se profilează verticala turnului-clopotniţă al bisericii reformate. Deşi tematic e un peisaj urban, artistul dă întâietate vegetaţiei şi marginalizează elementele arhitecturale care îl localizează. Chiar dacă rolul lor este minor tematic, prin faptul că ocupă o mică parte a lucrării, strict legat de construcţia propriu-zisă a imaginii, aceste elemente sunt adevărate puncte de sprijin, repere în alcătuirea vizuală a întregului, prin conferirea ritmului plastic dat de caracterul formelor şi de plasarea lor, dar şi prin susţinerea registrului cromatic copleşitor. Captarea şi definitivarea peisajului în aer liber, unde lumina e actantul principal, a condus la o imagine puternic decorativă dar deloc facilă, reflectând limpezimile specifice mediului băimărean. Ziffer a reuşit să elibereze şi să dea curs forţelor coloristice exacerbate, într-o formulă complexă şi foarte personală, de maximă expresivitate.

(Redacția)

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Izvorul Tămăduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului

Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin deține numeroase obiecte de cult vechi și valoroase, printre …