Foto: Bogăția lucrului de mână, etalată la Balul Însuraților din Reghin

Pe lângă cântecul și jocul popular, elemente esențiale ale Balului Însuraților, eveniment cultural tradiţional unic în ţară prin amploare și desfășurare, al cărui gazdă este, an de an, familia Gliga Vasile Ghiorghe din Reghin, meșterii populari sunt cei care dau savoare evenimentului prin expoziția special amenajată de către organizatorii Balului Însuraților.

Cei care au trecut pragul expoziției au putut descoperi nu doar obiecte de valoare, multe din ele unicat, făurite manual, dar și povești de viață spuse de minunații meșteri populari, fie că vorbim de Gabi și Viorica Colța din Bistrița, Ioan și Iulia Morar din Cluj Napoca, Rafila Moldovan din Idicel Pădure, Zamfira Adam din Morăreni, comuna Rușii Munți, Emilia Sorlea și Mărioara Fodor din Pietriș, comuna Deda, Grigore Covrig din Idicel Pădure, Lucreția-Violeta Cătană din Reghin sau Elena Costinaș din Reghin.

Valea Pietrișui, reprezentată de Emilia Sorlea

Ne-am oprit preț de câteva clipe la una din reprezentantele Văii Pietrișului, Emilia Sorlea din satul Pietriș, comuna Deda, prezentă încă de la prima ediție a Balului Însuraților. „Vin la bal încă de la prima ediție. La acea vreme, doamna director de la muzeu, Maria Borzan, alături de alți oameni cu drag de tradiții, ne-au invitat la să participăm la bal. Apoi, am venit la chemarea gazdelor, domnul Gliga și fiica sa,  Dumitrița. La început făceam parte din comitetul de primire a oaspeților balului, astfel că,  în fiecare an am fost prezentă la Balul Însuraților”, a declarat Emilia Sorlea, cea care pe 16 februarie va serba 51 de ani de căsnicie, iar o zi mai târziu ziua de naștere, prilej să-i urăm și noi tradiționalul La Mulți Ani!. Putere de lucru mai are tanti Emilia, baiul e că nu mai vin tinerii din urmă să ducă obiceiul țesutului și al portului popular mai departe. „Din păcate, în cercul nostru de meșteri populari care venim la bal, nu prea se implică cei mai tineri, nu se înghesuie nici măcar unul. Mai mult, nu vine nimeni nici măcar să ne întrebe cum se țese, cum se face una alta. Nu întreabă nimeni, că vezi Doamne nu e la modă. Nu prea mai avem noi cui să transmitem aceste meșteșuguri, lumea, în special cei tineri, nu e interesată. Dacă le trebuie vreo haină sau ceva, dau comandă pe internet, nu le trebuie să stea să coase. Rar mai îmbracă și costumul popular, parcă le e rușine de el. Nu știu de ce, mie mi-a fost tare drag costumul popular când eram de vârsta lor, la fel cum mi-a fost drag jocul. Acum, celor tineri nici nu mai știu ce le place și ce nu, parcă le e rușine de aceste valori, nu cumva să le zică careva țărani”, a povestit Emilia Sorlea.

„Nu mă las eu  de munca asta”

Până să apară vreun tinerel care să ceară vreun sfat, Emilia Sorlea își vede fain frumos de bucuria de face în continuare costume populare. „Lucrez acasă, nu mă las eu de munca asta. Acasă am stative, toate costumele expuse la bal sunt țesute de mine. Clienți se mai găsesc la ele, cine chiar are trebuință de costume lucrate de mână, nu făcute la mașină, se interesează, vin și cumpără. Conștientizează faptul că sunt făcute manual, nu în serie, cunosc valoarea lor și faptul că nu mai există vreo copie. E mult de lucru la ele, la o cămașă lucrezi chiar și mai bine de o lună, la fel și la cătrințe. Mai nou, tot îmi spune băiatul să pun pe internet aceste costume, dar nu am fost de acord. Nu de alta, dar vine cineva și mi le cumpără pe toate, și eu nu mai pot face în termen util altele. Dacă sunt chemată la vreun eveniment sa duc costume, eu să nu am pe ce pune mâna”, a conchis Emilia Sorlea din Pietriș.