Home / Cultură / Muzeul Etnografic „Anton Badea”, poartă spre cunoașterea culturii tradiționale

Muzeul Etnografic „Anton Badea”, poartă spre cunoașterea culturii tradiționale

Muzeul Etnografic „Anton Badea” reprezintă una din instituțiile etalon de cultură, nu doar la nivelul Municipiului Reghin , ci al întregii zone transilvane , dat fiind bogăția pe care acesta o păstorește. De activitatea muzeului de ocupă o echipă inimoasă în frunte cu managerul Roxana Man, cea care și-a pus amprenta asupra anumitor activități menite să pună în evidență patrimoniul bogat al muzeului.

„Munca în muzeu, până acum, a însemnat un efort  comun  de a ne implica în comunitate, de a crește și evolua  odată cu ea, un proces la care au contribuit mai mulți factori. Provocarea pentru noi, pentru pentru mine   și colegi, a fost în primul rând, să înțelegem ce reprezintă  patrimoniul  și care ar fi conexiunea pe care am putea-o stabili.  Mai exact, o încercare de a oferi semnificație unui concept care se află el însuși într-o continuă extindere și dezvoltare, și care nu poate avea loc înafara unui  proces individual de cunoaștere, de creare  creare și   includere a unor  valențe noi,  și de atribuire,  în final, a unui sens, în viața de zi cu zi.  Întreaga perioadă de management de până acum a cuprins o serie de activități și evenimente care s-au subscris în linii mari, politicilor educaționale naționale și internaționale,  unei abordări integratoare a patrimoniului cultural, prin includerea  unor elemente noi, care nu se regăseau neaparat, în conceptul tradițional, și crearea unei viziuni  în care ființa umană este investită cu capital cultural iar patrimoniul cu capacitatea de ” a inspira”, respectiv de a oferi semnificație atât bunurilor cât și vieții umane, prin descoperire, includere și regăsire a patrimoniului în cotidian”, afirmă Roxana Man, managerul Muzeului Etnografic „Anton Badea”.

Redefinirea funcției muzeului



Muzeul Etnografic „Anton Badea” s-a remarcat printr-o serie de activități menite să consolideze relația cu publicul vizitator, parte integrantă a procesului de redefinire a funcției muzeului, după cum afirmă Roxana Man.

„O preocupare constană a fost conexiunea, prin care educația a vizat calitatea relațiilor, iar învățarea a însemnat o schimbare deopotrivă la nivel cognitiv, emoțional și comportamental. Obiectivele pe care ni le-am propus și pe care am urmărit să le îndeplinim, s-au supus unei încercări de redefinire a funcției muzeului și unui demeres de a  integra  valori  în viața oamenilor, dar și de a aborda cunoașterea ca parte integrantă a vieții. Comunicarea a fost esențială,  întrucât tot  ce învățăm, învățăm prin relațioanare și interacțiune. Astfel, ne-am asumat rolul de a  valorifica, de a transmite  activ informații, de a facilita crearea unui context în care participantul descoperă,  trăiește, și aplică în viața lui, un mod de a participa conștient la dezvoltarea lui personală. Am ”împrumutat” repere și am creat programe educaționale pornind de la înțelegerea a ceea ce semnifică cultura populară, într-un sens larg,  general, dar și particular (vizând experiența noastră directă),  ca realitate cu o multitudine de aspecte, în special, de ordin spiritual. Ea  rezidă, pentru omul tradițional,  într- un sistem de relații  cu  universul, ce nuanțează o raportare la lume prin două moduri de a fi – sacrul si profanul, aflate într-un efort constant de echilibrare.  O aplecare asupra culturii traditionale, pentru noi, a fost și este o șansă și o provocare de a ne apropia și  (re)descopri  valori spirituale, și de a media o  înțelegere mai profundă asupra vieții, realizată, în principal, prin simbol. Conținând germenii semnificației, a unui sens existential, cultura populară  ne oferă o cunoaștere, complexă, ce transcede cuvântul, mai ales, prin funcția simbolului, aceea de a pune omul în conexiune cu universul și cu propria sa viață, dându-i(/ne) astfel, posibiliatea de a parcurge etapele vieții într-un mod transformator. Din  această perspectivă am încercat să concepem programele, ca  un cadru de analiză, de reflectare și introspecție,  de întâlnire a unor valori, simboluri, a unor realități trecute –  a căror înțelegere crează sens.  Integrat unui  proces de învățare continuă sau dezvoltare prin cultura,  muzeul  a venit  astfel, în întâmpinarea unor nevoi mai profunde  – aceea de dezvoltare, de evoluție, de extindere a conștiinței, de cunoaștere care devine autocunoaștere”, afirmă  Roxana Man.

Activitățile muzeului, adevărate înițieri în arta populară

Ca puncte de reper în ce privește activitățile din muzeu, amintim aici Șezătorile și programele ”Sărbători în muzeu”, ”Muzeul în inima ta”, ”Eu și Sărbătorile”, adevărate înițieri în arta populară, porți de intrare în universul satului de odinioară.„Un mod concret de a promova tradițiile dar și învățarea este grupul de Șezătoare, înființat anul trecut în luna mai, în cadrul evenimentului Noaptea Muzeelor, prin care ne-am dorit să aducem mai  aproape de noi, oameni pasionați de artă, de creativitate și interacțiune. Șezătoarea  ca mediu al unei învățări complexe și continue, este locul, în care,  pe lângă modelele de cusut, puncte, cruciulițe și alte semne tradiționale sau stilizate, deprindem reguli ale grupului, învățăm să ne acceptăm și să ne apreciem în relația cu ceilalți, împrumutând și adaptând, o bună parte, din  funcțiile de bază ale instituției șezătorii, de altădată. Prin întâlniri lunare în șezătoare,  menținem vie legătura cu satul, cu un spațiu, aflat între concret și imaginar, un  spațiul în care s-au format şi păstrat, cele mai multe valori culturale și spirituale românești, și pe care, în maniera dialogului între generații, încercăm să le promovăm.Prin programul ”Sărbători în muzeu”, am încercat să oferim publicului cât și nouă, prilejul de a ne gândi la viață altfel, de a ne adresa întrebări legate de existență, de a fi introspecți, înțelegând menirea sărbătorii  ca aceea de a ne sustrage de la rutina în care, uneori, nu mai vedem ce e important, de a ne scoate  din obișnuința  de a alerga după lucruri, și de a ne oferi o deschidere nouă spre viață, spre a găsi noi înțelesuri și a întrevedea noi începuturi. Scopul programului strâns legat și derivând din conținutul sărbătorii,  este de a ne conecta cu noi, de a-i  pătrunde tainele  și de a întrezări  semnificații noi, relevante pentru  viață. Considerată ca  o experiență largă de învățare, în care  descoperim mereu noi conținuturi, sărbătoarea mijlocește exprimarea creativității, legătura invizibilă cu planul spiritual, în care cunoașterea trecutului duce la o înțelegere mai bună a prezentului. Prin programele ”Muzeul în inima ta”, ”Eu și Sărbătorile” am creat și dezvoltat ateliere de comunicare prin care am încercat să ne apropiem de tinerii de liceu, și să facilităm cunoașterea unor tradiții, înțelegerea unor concepte și semnificații mai profunde ale unor sărbători, obiceiuri de peste an.  Pornind de la înțelegerea faptului că obiceiurile au propriul lor limbaj, dar nu se confundă cu sărbătoarea, rămân cadrul de manifestare, iar semnificația sărbătorii devine evidentă în măsura în care ne înțelegem mai bine pe noi”, spune Roxana Man.

Roxana Man, Manager Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin

”Cred că  obiectivul general, prin programele organizate și desfășurate, mă refer la cele educaționale, a fost acela  de  a avea, în final, o înțelegere mai completă asupra propriei vieți, o conștientizare mai bună, și o înțelegere  mai profundă a sensului existențial, … pornind de la premisa că tot ceea ne oferă viața  reprezintă, în cele din urmă, ”provocări” pentru a înțelege menirea noastră,  iar cultura populară ne oferă repere bogate în acest sens” – Roxana Man, manager Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

1,9 milioane lei alocați de Consiliul Județean Mureș pentru materiale de protecție și dezinfectare

În cadrul ședinței ordinare de miercuri, 31 martie, bugetul Județului Mureș a fost rectificat în …