Home / Sanatate / România, infodemia bate epidemia?

România, infodemia bate epidemia?

Distribuie

epidemie sf [At: (a. 1807) BV II, 496 / V: (pop) ipi~, (înv) dim / P: ~mi-e / Pl: ~ii, (înv) ~ / E: fr épidémie, lat epidemia, ngr επιδημία] 1 Extindere, prin contaminare, cu o frecvență neobișnuită, a unei boli infecțioase, la un număr mare de persoane dintr-o anumită localitate, regiune etc. 2 (Pex) Boală infecțioasă care se extinde, simultan, prin contaminare, la un număr mare de persoane dintr-o anumită localitate, regiune etc. Si: molimă, (înv) moarte, (îvp) omor. 3 (Pex) Epizootie. 4 (Înv; îla) Cu ~ Epidemic (5).
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat, la începutul acestei luni, criza globală cauzată de noul coronavirus ca fiind prima ”infodemie masivă răspândită prin reţelele sociale”. Prin infodemie, OMS înţelege ”o supraabundenţă de informaţii – unele corecte, altele nu – care îngreunează accesul oamenilor la surse de încredere atunci când au mai multă nevoie de ele”.
Pornind de la cei doi termeni de mai sus, unde ne situăm noi?
La ora acestui articol nu exista încă nici un caz confirmat de infecție cu coronavirus în România. Nu vorbim încă de epidemie. În schimb, abundă de informații mediile sociale, se creează o imagine care induce teamă și frică, putem spune că infodemia bate epidemia. Și sperăm să rămână așa, să nu ne confruntăm cu o reală epidemie.


Datele medicale de până acum arată că niciun copil de 0-9 ani nu a decedat din aceasta cauză, în schimb rata decesele persoanelor peste 80 de ani este de peste 14% (https://www.worldometers.info/coronavirus/coronavirus-age-sex-demographics/). După cum arată cifrele de mortalitate în funcție de vârstă, constatăm că procentul de mortalitate crește odată cu creșterea vârstei, cifrele fiind întâlnite și la persoanele sănătoase. Numărul de cazuri de deces este mare în cazul bolilor asociate, adică infecție apărută la persoanele care sufereau anterior de alte boli, statistic pe primele locuri fiind: boli cardiovasculare, diabet, cancer, afecțiuni respiratorii, hipertensiune. Cei care suferă de asemenea boli trebuie să fie mai precauți.


Distribuția la nivel mondial a numărului de cazuri este prezentată într-o aplicație: https://gisanddata.maps.arcgis.com/apps/opsdashboard/index.html#/bda7594740fd40299423467b48e9ecf6.
De aici putem identifica, pe baza raportărilor de la Organizația Mondiala a Sănătății numărul de cazuri din fiecare țară.
Cum va evolua situația din România?
Răspunsul la această întrebare depinde, în afară de măsurile luate de autorități, în primul rând de comportamentul fiecăruia dintre noi, de responsabilitatea personală. De ce?
Pentru că trebuie să fim responsabili și întorcându-ne dintr-o zonă în care există îmbolnăviri, să declarăm acest lucru autorităților, să nu ascundem acest lucru, chiar dacă va fi nevoie să intrăm în carantină pentru două săptămâni pentru a evita îmbolnăvirea celor de lângă noi.
Pentru că trebuie să fim responsabili să purtăm mască sau să ne acoperim nasul și gura când suntem obligați să ieșim în colectivitate dacă apar simptome asemănătoare oricărei viroze obișnuite (febră, tuse).
Pentru că trebuie să fim responsabili să ne spălăm cât mai des cu apă și săpun sau să folosim dezinfectante.
Pentru că trebuie să fim responsabili și la apariția primelor simptome să încercăm să stam acasă, să nu mergem în aglomerări pentru a evita să îi îmbolnăvim pe alții o perioada de două săptămâni.
Autoritățile, și aici ma refer la Ministerul Sănătății, era necesar să își modifice modalitatea de comunicare și să pregătească informări către populație privind gesturile necesare de făcut de fiecare dintre noi, iar televiziunile sau posturile de radio de exemplu să multiplice aceste mesaje mult mai des decât au făcut-o. Nu talk-show-uri, ci mesaje simple, de interes public, care să ajungă la fiecare dintre noi.
Având în vedere situația din Italia, numărul mare de români din Peninsulă și mobilitatea în interiorul Uniunii Europene, nu se pune problema dacă va avea și România cazuri de îmbolnăviri, ci când vor apare, și care va fi rezultatul. Și asta, repet, depinde de responsabilitatea fiecăruia dintre noi.
Autoritățile trebuie să se concentreze în lunile rămase până când temperaturile vor crește peste 20-25 de grade (când mobilitatea virală va scădea natural) la asigurarea securităţii cetăţeanului, sănătatea publică, fiindcă această epidemie (de coronavirus – n.r.) este spre graniţele României. Deci, nu anticipatele, nu alte poveşti, ci tot ce înseamnă sănătate, tot ce înseamnă securitate sanitară trebuie să fie pe primul loc în săptămânile care urmează.
Îmi doresc și vă doresc fiecăruia dintre voi cititorii, sănătate, nouă și tuturor cunoscuților noștri, să fim responsabili, și vara să ne găsească sănătoși, să trecem cu bine și peste asta. Să putem spune fiecare dintre noi că am “bătut” și epidemia și infodemia.

Conf. Univ. Dr. Corneliu Florin BUICU
Disciplina Sănătate Publică
UMFST ”George Emil Palade” Târgu-Mureș
Deputat PSD de Mureș

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Dotări noi pentru școala din Acățari

Distribuie Conducerea Primăriei Comunei Acățari a atribuit, în data de 18 martie 2024, societății Dac …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.