Miercurea Nirajului vrea să devină un oraș modern ancorat în realitățile momentului

27 februarie 2020

În 19 februarie 2020 a fost convocată ședința Consiliului Local al orașului Miercurea Nirajului care a avut ca principal punct al ordinii de zi aprobarea bugetului local al orașului Miercurea Nirajului și al instituțiilor publice subordonate pe anul 2020.

Marea majoritate a consilierilor locali, împreună cu primarul, secretarul și contabila orașului au dezbătut și ulterior au aprobat în unanimitate, bugetul local și al instituțiilor publice subordonate, contul anual de execuție al bugetului, Programul anual pentru acordarea de finanțări nerambursabile pe anul 2020 și a Regulamentului privind regimul finanțărilor nerambursabile de la bugetul local alocate pentru activitatea nonprofit de interes local. În a doua parte a ședinței s-au discutat problemele de interes local cum ar fi: organizarea manifestațiilor culturale Zilele Bocskai, acordarea de burse pentru anul școlar 2020/2021, organizarea serviciului de salubritate și chiar probleme de ecarisaj. După ședința Consiliului Local, primarul Toth Sandor a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu despre trecut, prezent și viitor.

Reporter: Domnule primar, care a fost parcursul dumneavoastră, ca și al orașului în ultimii ani?

Toth Sandor: Sunt primar din anul 2012, dar înainte de aceasta am fost viceprimar, un mandat când am câștigat experiență, astfel mi-a fost mai ușor cunoscând problemele comunității noastre. În viața unui oraș mic e greu să faci investiții inventate, că fiecare comunitate are necesități obligatorii, care trebuie realizate. În ultimi 10 ani societatea s-a dezvoltat atât de mult, au apărut oportunități și necesități noi astfel nu mai trebuie să luăm mari hotărâri, acestea care se autopropun, acestea trebuind luate la necesitățile locuitorilor săi. A fost greu, deoarece Miercurea Nirajului a redevenit oraș de puțin timp, în urma unei decizii politice în contextul preaderării și ulterior al aderării la Uniunea Europeană. Acest lucru ne-a pus în situația că nu am putut accesa fonduri de dezvoltare pentru mediul rural, iar ca fonduri pentru mediu urban nu am avut timp și nu ne-am calificat pentru investiți majore.

În ultimi 4 ani acest lucru s-a schimbat. În prima axă mare, nu am putut intra deloc, acum în a doua avem câteva axe pe care pot intra și orașele mici, dar în cele mai multe locuri încă suntem discriminați și de legislație, că nu putem accesa aceste fonduri sau și dacă putem accesa nu putem să strângem atâtea puncte pentru a putea ajunge pe locuri câștigătoare și finanțabile sau să poată fi eligibile dar să nu-ți ajungă bani. Acest lucru nu ne-a împotmolit, pentru că se poate vedea că se construiește. Am avut un bun ajutor din partea Guvernului român și putem spune că avem ușa deschisă și spre Budapesta, dar acestea sunt lucruri ad-hoc care nu se pot planifica pe termen lung. Se poate vedea că bugetul nostru este mic. Miercurea Nirajului are un spital, are școlii și liceu, are cămin de bătrâni, etc. Are din fiecare componentă a unui oraș, astfel fiecare instituție trebuie să fie finanțată, toate trebuie ținute în viață, fiecare având costuri spre deosebire de câteva comune care într-adevăr, au un buget bun și care trăiesc mai bine. Aceasta este legislația. Ar trebui ca orașele mici să se unească într-un forum, să ne obținem avantajele specifice nouă, pentru a duce la bun sfârșit cerințele.

Rep.: Care au fost proiectele derulate din fonduri proprii și din fonduri externe pe ultimi ani?

T.S.: În ultimii ani din fonduri proprii am realizat trotuarele, care era o cerință a locuitorilor. Din fonduri externe – canalizare, apă, drum județean dacă acest drum trece prin oraș, în interiorul localității aparține autorității publice locale și acest lucru este o sarcină foarte mare pentru bugetul local. Asfaltarea drumurilor comunale, al satelor aparținătoare au fost realizate cu fonduri guvernamentale, precum și finanțarea unor instituții subordonate ca școlile, precum și parcuri sau locuri de joacă pentru copii. Am reușit cu fonduri de la LEADER să realizăm o casă socială și avem semnat prin POR un incubator de afaceri, în fosta casă de copii. Din fonduri proprii, am încercat să realizăm ce nu putem să obținem de la București sau din fonduri europene, respectiv trotuare și străzi secundare care înainte nu erau prioritare.

Rep.: Care vor fi proiectele mai importante ale orașului în perioada următoare?

T.S.: Canalizarea funcționează, apa funcționează dar trebuie să facem extinderea rețelei. Am încercat în ultimii 8-10 ani, să inițiem o strategie de dezvoltare a localității ca indiferent cine este primar orașul să decidă strategia de dezvoltare proprie. Trebuie să fructificăm toate ocaziile create de Consiliul Județean, la Alba Iulia la fonduri europene, la București și, de ce nu, de la Budapesta. Avem patru căi prin care putem apela finanțările.

Rep.: Cum vedeți bugetul pe anul acesta față de cel din anul precedent dar și față de cel pe anul viitor? Ce soluții puteți găsi pentru atragerea investitorilor?

T.S.: Pentru a atrage investitori este nevoie de forță de muncă, dacă se poate calificată, iar la acest lucru nu ne putem aștepta în perioada imediat următoare. În anul 2019 autoritatea locală a hotărât refacerea PUZ, fiind de 10 ani, a expirat, iar pentru noul PUZ va fi obligatoriu un parc industrial al localității. Trebuie să vedem, cu impunerile date de poziția geografică, suntem pe Valea Nirajului, o zonă destul de îngustă, de restrânsă, dar vă pot anunța că se lucrează. Pe de altă parte am ajuns la faza din strategie, în care am apelat la POR, pentru incubatorul de afaceri, pentru ca economia orașului să se dezvolte. Încercăm să strângem tineri cu startup-uri în domeniul IT, media marketing care sunt la modă, dar care generează venituri pentru bugetul orașului. Strategia orașului, eu o văd în trei axe. Mă duc înapoi acum 8 ani, am început prima axă foarte mare învățământul, am pus la punct toate instituțiile de învățământ. Dacă investești în învățământ, dacă investești în copii, atunci locuiești într-un oraș care se poate dezvolta, o localitate unde poți munci și poți avea copii pe care să-i crești. Când am văzut că aproape am terminat de pus la punct învățământul, am început să ne ocupăm de infrastructură. O perioadă, acestea s-au intersectat. În acea perioadă ne-am ocupat de canalizare, apă, trotuare, drumuri județene. Acum am terminat faza a doua și începem faza a treia de dezvoltare economică a orașului. Eu așa mi-am planificat strategia care până acuma a dat roade și la care va trebui în continuare să o îmbunătățim și să o dezvoltăm.

Rep.: Cum ar trebui să arate orașul dumneavoastră peste 25 de ani?

T.S.: Grea întrebare. Un primar care dorește să candideze pentru un nou mandat, trebuie să aibă o viziune atât pe termen scurt cât și una pe termen lung, de ce nu, una pe 25 de ani. Toate acestea depind de ce vrea societatea care este ușor influențabilă. Văd o localitate mică, cum este acum, cu 5.400 de suflete, ca un centru urban cu o populație spre 10.000, cu o economie mult mai dezvoltată. Și în prezent Miercurea Nirajului este un oraș dezvoltat pe plan social și cultural și chiar de sănătate, pentru că nu mai trebuie să mergi la Târgu-Mureș în multe cazuri, suntem o microregiune mică a Văii Nirajului și ne dorim să devenim un centru integrator al întregii văi. Târgu-Mureșul va veni spre noi ca dezvoltare economică și edilitară, astfel mulți tineri vor construi case noi. La fel se poate spune despre autostrada din apropiere care va determina o dezvoltare economică bună. La noul nod rutier vom încerca prin PUZ să punem zona industrială, acest lucru putând fi o activitate sustenabilă de dezvoltare economică.