Obiectivele Planului Național Strategic 2021 – 2027 prezentate agricultorilor mureșeni de ministrul Agriculturii

La nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România activitatea pentru elaborarea Planului Național Strategic 2021 – 2027 este în plină desfășurare. Prezent în municipiul Târgu-Mureș în data de 21 februarie, Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii, a avut o întâlnire cu fermierii mureșeni și din județele învecinate, prilej cu care a dezvăluit câteva din prioritățile Planului Național Strategic 2021 – 2027.

Interes pentru măsurile de climă și mediu

Potrivit ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în perioada 2021 – 2027 țara noastră va beneficia de o sumă de aproximativ 20,5 miliarde de euro pentru diferite programe și măsuri de susținere a fermierilor.

”Discuțiile nu sunt finale. Deși au început anul trecut la nivelul comisiei am avut până acum trei întâlniri, în noiembrie, decembrie și ianuarie. Nici până acum ceea ce vrea comisia cu ceea ce vor miniștrii din fiecare stat și cu ceea ce vrea Parlamentul European încă nu a intrat în acel ”trialog” final în care să se ia decizii. Noi știm că această comisie vrea ca aproape 40% din banii dedicați agriculturii, și aici pentru noi înseamnă 20,5 miliarde de euro acești bani destinați pentru perioada 2021-2027, să fie pentru măsuri de climă și mediu. Deocamdată comisia nu a descris foarte exact care sunt măsurile de climă și mediu, cum vede comisia aceste măsuri de climă și mediu în așa fel încât și noi să ne pliem și când scriem Programul Național Strategic, împreună cu mediul asociativ, să scriem acele măsuri benefice, care să poată fi accesate, pentru că pericolul cel mai mare este să scriem niște măsuri la care fermierii să nu acceseze și banii să se piardă. Pentru că se pare că dorința comisiei va fi ca în viitorul exercițiu bugetar să nu mai avem această posibilitate ca la finele fiecărui an să facem o evaluare a absorbției și banii care ne rămân din măsuri care nu au fost accesate să îi orientăm în anul sau în anii următori spre măsuri mai accesate, care ar constitui o apetență mai mare pentru fermieri. Asta înseamnă că va trebui să scriem un Program Național Strategic foarte exact, în așa fel încât în fiecare an să putem absorbi cât mai mulți bani, sigur cu intenția de a-i ajuta pe cei care activează în agricultură. Pe de altă parte, nu se știe dacă acești 40% sunt din Pilonul II, adică din dezvoltare rurală, și noi nu ne-am dori acest lucru, sau și din plățile directe”, a precizat Adrian Nechita Oros.

Majorarea subvențiilor, un alt obiectiv

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a dezvăluit că un alt obiectiv al Planului Național Strategic 2021 – 2027 se referă la alinierea cuantumului subvențiilor pe care le primesc fermierii români comparativ cu fermierii din Uniunea Europeană.

”Calculul era ca în 2026 să ajungem la media Uniunii Europene, adică să ajungem la 226 de euro pe hectar cât au ei acum, noi având anul trecut 195 de euro la hectar. În negocieri dorim să grăbim acest proces de convergență. Noi dorim asta. Țările nordice, dimpotrivă, doresc să pune frână”, a spus Adrian Nechita Oros.

Susținere pentru fermele de familie

Totodată, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a afirmat că ”pe termen lung, și mai ales în anumite zone din țară, ferma de familie trebuie să fie o fermă puternică, să fie sprijinită de către Guvern în mod deosebit.”

”În toată Europa de Vest, ferma de familie reprezintă osatura principală a agriculturii. Și așa este și normal. Ferma de familie este cea care poate să garanteze dezvoltare rurală și viața în zona rurală. Acesta este un lucru în care noi credem și pe care chiar o să îl facem. Nu înseamnă că nu o să susținem fermierii performanți sau fermierii foarte mari care ies din conceptul de fermă de familie”, a arătat Adrian Nechita Oros.

Importăm mai mult decât exportăm

În cadrul întâlnirii din Sala Mare a Palatului Administrativ din Târgu-Mureș, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a declarat nemulțumit de existența unui deficit considerabil al balanței comerciale a României în ceea ce privește importurile și exporturile de produse agricole și alimentare.

”Noi ne dorim să avem o agricultură performantă, ne dorim ca produsele noastre să fie vândute pe bani buni, ne dorim să schimbăm această paradigmă unde din 2015, dacă vă uitați pe datele Institutului Național de Statistică, care sunt publice, în 2015 am intrat în deficit al balanței comerciale privind producția agricolă și industria alimentară. Și am început atunci cu minus 52 de milioane de euro și am ajuns în 2018 la peste 1 miliard de euro, la 1,2 miliarde de euro, iar în 2019 deficitul este de peste 1 miliard de euro și dacă ne uităm și pe structura importurilor și a exporturilor vom vedea că preponderent noi exportăm materie primă, care e purtătoare de subvenții, și importăm materie procesată cu mare valoare adăugată. Exportăm grâu, importăm făină și aluat congelat. Exportăm soia, importăm șrot de soia, exportăm animale vii, importăm carne și produse din carne procesată, exportăm legume și importăm conserve și produse alimentare din legume. Este un lucru în opinia mea total nepotrivit”, a afirmat Adrian Nechita Oros.

Formele asociative, salvatoare pentru fermieri

Un alt subiect atins de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a referit la susținerea formelor asociative, respectiv a cooperativelor agricole.

”În Programul Național Strategic sunt prevăzute următoarele priorități strategice: măsuri consistente pentru depozitare și prelucrare, măsuri consistente pentru sistemul asociativ în sensul cooperativelor, pentru că este demonstrat și sunt modele de bune practici peste tot. Unde sunt mulți și mici nu reușesc să își procure nici inputuri și nici să își vândă marfa la prețuri consistente, dacă nu sunt asociați. Și am văzut cooperative performante și în Ardeal, dar și în zona de sud și în zona Moldovei, unde cei mici și mulți reușesc să își vândă foarte bine producția. În România, agricultorii știu să producă, dar cea mai mare problemă e comerțul, vânzarea, și noi ca stat suntem obligați să sprijinim exact acele zone care sunt deficitare. Zona de depozitare, de prelucrare și de vânzare este deficitară și va trebui să o susținem”, a spus Adrian Nechita Oros.

Învățământul dual, soluție la criza forței de muncă

Nu în ultimul rând, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost de părere că una din soluțiile pentru atenuarea crizei forței de muncă din domeniul agriculturii este învățământul dual.

”Este un lucru valabil și la noi, dar și în Europa. De ani de zile, de aceea au și apărut măsurile de sprijin pentru tânărul fermier, peste tot în Europa se constată îmbătrânirea celor care activează în agricultură, fie că sunt angajatori sau angajați în agricultură, este un fenomen știut de toată lumea. Va trebui să sprijinim în continuare atât în ceea ce privește școlarizarea, și aici singura soluție reală, realistă și care poate să aibă un efect pe termen scurt și să nu fie foarte multe resurse cheltuite este învățământul dual”, a punctat Adrian Nechita Oros.

Alex TOTH