Home / Altele / FOTO: ”Costumul popular – fereastră spre cer”, la Muzeul „Anton Badea”

FOTO: ”Costumul popular – fereastră spre cer”, la Muzeul „Anton Badea”

Distribuie

Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin a găzduit marți, 3 martie, deschiderea expoziției ”Costumul popular – fereastră spre cer”, adevărate bijuterii populare din colecția Marioarei Jiga, o mai veche cunoștință a muzeului etnografic reghinean, atât în ce privește costumele populare cât și a cursurilor de țesut organizate la muzeu. Expoziția, la care au onorat cu prezența primarul Maria Precup și Nicolae Băciuț, directorul Direcției Județene pentru Cultură Mureș, s-a dorit a a fi un omagiu adus țărăncii și creativității inepuizabile a femeii, grație celor 24 de costume întregi expuse, care au acoperit principalele zone geografice ale țări. „Este o expoziție care cuprinde costume din mai multe zone ale țării și care aparțin doamnei Mărioara Jiga, la care se adaugă fotografii din arhiva muzeului, cu excepția uneia care o prezintă pe Regina Maria. Expoziția ”Costumul popular-fereastră spre cer” este în primul rând despre semnificații, despre funcția de comunicare a costumului care ne oferă foarte multe informații. Pe lângă informațiile despre cele care purtau aceste costume, de poziția lor socială, statut sau vârstă, aceste costume ne oferă repere în deslușirea unui sens existențial, care în mentalitatea populară era văzut ca un drum spre cer. Noi i-am spus fereastră, lucru datorat și unei ferestre în zid care am avut-o și căreia i-am găsit astfel o întrebuințare”, a spus, în deschiderea expoziției,  Roxana Man, directorul Muzeului Etnografic „Anton Badea”.

Sensibilitate față de valorile satului tradițional

Colecția de costume populare a Marioarei Jiga însumează un număr de 40 de costume întregi, plus alte nenumărate cămăși, expoziția deschisă la Reghin reunind doar o parte din impresionanta colecție a Marioarei Jiga, economist de profesie, dar cu o imensă dragoste față de valorile tradiționale ale satului românesc. „Sunt onorată să mă aflu la Muzeul Etnografic „Anton Badea” cu prilejul deschiderii acestei expoziții, fapt pentru care doresc să aduc mulțumiri în primul rând doamnei director Roxana Man, cea care a făcut posibilă această expoziție. Este o poveste lungă, de unde, când și cum a pornit această colecție de costume populare. Spun doar atât că: dorul m-a purtat, cât îi țara-n lung și lat, și așa am ajuns la aceste costume. Dragostea mea pentru costumul popular nu datează de azi, de ieri, ea vine practic dintr-o sensibilitate a mea față de tot ce înseamnă valorile culturale, valorile autentice din satul tradițional. Acolo îmi sunt rădăcinile și exact cum amintea și doamna primar Maria Precup, acolo, în satul tradițional, ne încărcăm cu energie și de unde ne luăm toată puterea”, a precizat Marioara Jiga.

Liant între material și spiritual

Potrivit colecționarului Mariara Jiga, costumul popular este cel care face legătura între materialul și spiritualul țăranului român, legătură încărcată de semnificații și mesaje.  „Satul românesc, satul tradițional, a fost unul curat, cu o comunitate de oameni simpli care trăau într-un cerc al lor, un cerc închis în jurul vetrei satului. Îi puteem analiza pe acești oameni prin două sfere, viața lor materială, care însemna casa, gospodărie și pământul, lucru sacru pentru ei, și partea spirituală, care însemna credința, tradițiile, obiceiurile și nu în ultimul rând ritualurile. La simbioza acestor două părți din viața țăranului român se naște costumul popular. Nu vorbim aici de o haină, pentru că el nu are doar o funcție fizică, de a acoperi corpul, de al feri de intemperii. În primul rând, costumul popular este un veșmânt. Spun acest lucru deoarece pe acest costum sunt scrise simboluri care transmit mesaje, care transmit povești. Putem spune astfel că acest ccostum popular reprezintă o istorie nescrisă a fiecărui popor. Simbolurile de pe cămășile populare, de pe costumul popular, ne arată Soarele și Luna, Pământul și florile. Dar ele transmit și momente din viața țăranului. În momentele principale ale vieții, țăranul român își făcea un costum nou. La nuntă, costumul de mers la biserică, până și costumul de înmormântare era pregătit din timp. Tot acest costum popular ne arată legătura indestructibilă dintre țăranul român și pământul pe care stă, locul unde trăiește, legătură pe care o putem defini astăzi ca statornicie. Da aceea spunem că am putea folosi costumul popular ca și brand de țară. Pentru fiecare popor, costumul popular este element de identitate națională”, a spus Marioara Jiga. În sprijinul celor afirmate, Marioara Jiga a readus în atenție spusele regretatului profesor Ioan Sorin Apan legate de semnificația costumului popular. „Regretatul profesor Ioan Sorin Apan definea foarte sugestiv importanța și semnificația costumului popular, respectiv vechimea costumului, sacralitatea acestuia, precum și funcția lui de apărare împotriva răului, împotriva duhurilor rele, prin câteva versuri dintr-o colindă veche căruia aș dori să-i dau citare: ”Iată vin colindători/ Printr-înșii și Dumnezeu/ Îmbrăcați într-un veșmânt/ Lung din cer până-n pămant/ Scris e-n spate, scris e-n piept/ Scris e-n șale, scris în poale/ De-amândouă părțile scris câmpul cu florile/ Iar prejurul poalelor scrisă-i area tulbure/ Pe-ai săi umerei scriși sunt doi luceferi/ Pe umărul de-a dreapta scrise-s Soarele și Luna/ Pe umărul de-a stânga închipuită-i lumea”, a spus Mărioara Jiga.

Omagiu adus femeii de la țară

La final, Marioara Jiga a subliniat importanța care trebuie acordată costumului popular, acestă minunată opera de artă făurită de femeia de la țară după cum a precizat protagonista expoziției  ”Costumul popular-fereastră spre cer”. „Azi, când există o aplecare spre redescoperirea valorilor culturale din lumea satului, costumul popular nu trebuie uitat. Avem o datorie morală de al scoate la lumină, de a-l îmbrăca și de a-l transmite generațiilor viitoare, ca și moștenirea noastră culturală. Pentru că suntem în luna martie, aș vrea ca această expoziție de costume populare să reprezinte un omagiu adus femeii de la țară. Aș vrea să priviți costumele cu ochii minți, să vedeți femeia, care cu migală și cu multă dăruire, cu știință chiar, a reușit să facă o adevărată artă populară”, a conchis Marioara Jiga.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Conferința de diseminare și promovare a Proiectului Correctional la Penitenciarul Târgu Mureș

Distribuie Penitenciarul Târgu Mureș a organizat joi, 28 martie, conferința de diseminare și promovare a …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.