Home / Social / Dimensiunea militară-Al patrulea pilon strategic al dezvoltării durabile pentru asigurarea securității ți rezilienței urbane în contectul COVID-19

Dimensiunea militară-Al patrulea pilon strategic al dezvoltării durabile pentru asigurarea securității ți rezilienței urbane în contectul COVID-19

Distribuie

În contextul în care România a intrat în stare de urgență și în lipsa unor viziuni integrate de politici publice, privind reziliența comunităților urbane post situație de urgență / criză urbană, caravanaurbana.ro, ața cum v-a obișnuit prin cei doi experți în politici și strategii NATO (Dl. Victor Aileni si Dr. Mădălina Neacșu) va continua să emită periodic predicții si propuneri de agende strategice, care să devină utile și relevante pentru factorii decizionali de la nivel guvernamental/nonguvernametal/cetățeni, deoarece securitatea și reziliența urbană poate fi asigurată doar în parteneriat public-privat-cetățean.
Menționam că, platforma caravanaurbana.ro se alătură campaniei de contracarare a Războiului Hibrid, având în vedere ca analizele noastre sunt întotdeauna orientate către găsirea celor mai potrivite strategii, politici și reforme post-criza urbană/post situație de urgență, ele devenind instrumente strategice pentru revenirea la starea inițială de securitate urbană, mai ales, în contextul COVID-19, dar și în gestionarea altor riscuri și amenințări la adresa securitpții urbane / nationale.

CONTEXT:

Așa cum menționam în articolul  “Are România șanse să devină model de strategii militare integrate la nivel urban pe flancul de S-E NATO, în contextul pandemiei COVID-19?!”, analiza pe scenarii alternative a dezvoltat indicatori de avertizare timpurie care oferă perspectiva reinterpretării dezvoltării durabile prin emergența celui de-al patrulea pilon strategic – MILITAR – în completarea celorlalți 3 piloni deja prevăzuti în “Agenda europeană 2030 pentru dezvoltare durabilă”: ECONOMIC, SOCIAL, MEDIU. În fapt, deja asistăm la această redimensionare, dacă luăm în calcul ca s-au emis deja “ordonanțe miltare” care produc deja efecte la nivel de individ/cetățean/comunități urbane/național.
Vă reamintim că în data de 14 septembrie 2019, caravanaurbana.ro publica o analiză strategică, potrivit căreia, emiteam predicții în sistem de early warning (EW) în direcția repoziționării României pe flancul de S-E NATO, după cum urmează “considerăm că a sosit momentul celui de-al treilea proiect de țară major, care să certifice “România – principal furnizor de securitate regional”, poziționând astfel componenta militară ca pilon al dezvoltării durabile la nivel național, alături de ceilalți trei piloni deja asumați în cadrul Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030: economic, social si mediu.” (Analiza poate fi accesata la link-ul: https://caravanaurbana.ro/2019/09/14/romania-are-nevoie-de-un-proiect-de-tara-care-saintegreze-componenta-militara-ca-pilon-al-dezvoltarii-durabile-la-nivel-national/ )

ANALIZĂ:

Acum, revenind la situația actuală, pentru a găsi soluții post-criza / post situație de urgență in contextul COVID-19, considerăm că atenția decidentilor de la nivel guvernamental/nonguvernamental ar trebui să se îndrepte spre gestionarea securității și rezilienței urbane, având în vedere că siguranța cetățeanului se va raporta la noi mecanisme și instrumente politico-socio-economice, în urma “deconectării” în rețea care s-a produs ca efect al declarării stării de urgență la nivel național. Considerăm ca, “reconectarea” tuturor infrastructurilor critice urbane la o nouă arhitectură informaționala, “resetată” după noile reguli ale dezvoltarii durabile, unde componenta militara câștiga relevanță si utilitate în noua paradigmă post COVID-19, s-ar putea traduce prin ceea ce propunea directorul Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Ghebreyesus, care a dat un nou sens acronimului 5P (Prevenție, Pregătire, Sănătate Publicaă, lidership Politic și Persoane (cetățeni)), adică ceea ce caravanaurbana.ro definea ca viitoare strategii și politici urbane integrate intersistemic: public-privat-cetățean.

Pentru a “reconecta” și a “reconstrui” fluxurile infrastructurilor critice urbane afectate de pandemia COVID-19, ar trebui, în prima etapă, să se definească și se operaționalizeze noi concepte, care vor sta la baza dezvoltării durabile urbane post criză, după cum urmează:

1. Reziliența individuală (RI): Reziliența trebuie privită și înțeleasă din perspectiva capacității de rezistență a unui individ / comunități la șocuri majore si situații de stres, cauzate de factori externi, de cele mai multe ori imprevizibili (ex. COVID-19). S-a demonstrat că percepția individului se schimbă în contextul șocurilor cu impact imprevizibil, reusind sa devina gradual mai “imun” la efectele acestuia, pe masura ce “destructurarea/deconectarea” si, apoi, “consolidarea” in retea se accentueaza. Prin urmare, rezilienta comunitatii (CR) rezulta din capacitatea de “rezilienta individuala” si abia apoi putem vorbi de “rezilienta nationala”. Mentionam ca, rezilienta comunitara (CR) se expima prin interactiunile intre indivizi si in relatie cu comunitatea lor si, totodata, se
raporteaza la capacitatea indivizilor de a beneficia de resurse si ajutor din partea comunitatii din care fac parte in stuatie de criza/urgenta, dar, si capacitatea comuntatii de a ajuta indivizii sai prin asigurarea accesului la utilitatile vitale ce tin de infrastructura critica urbana1.

2. Comunitate rezilienta (CR): reprezinta revenirea la starea de securitate intiala a comunitatilor urbane afectate de catastrofe/dezastre naturale/pandemii etc, prin masurarea si intervenirea in functie de “factori proximali2” si “factori distali3”. Potrivit, articolului “Proximal and distal determinants of community resilience under threats of terror” (publicat de catre Yohanan Eshe, Shaul Kimhi, Hadas Marciano, 22 August 2019) indicatorul CR poate arata nivelul de securitate si rezilienta urbana, adica cu cat CR are un nivel superior, cu atat sprijinul social si resursele alocate sunt mai pronuntate si creeaza bunastare sociala. In schimb, acele comunitati care nu au reusit sa atinga un CR suficient sunt vulnerabile si, cel mai probabil, expuse sa se confrunte cu riscuri majore, fie ca vorbim de riscuri asimetrice sau hibride (Razboi Hbirid).

N.B. Surprinzator, studiile arata ca, efectele pozitive asupra unei comunități și a membrilor săi pot apărea în condiții de criză, atunci când membrii acesteia formează un întreg coeziv, adica “mobilizarea” si “solidaritatea” in gestioarea crizei, ceea ce noi numim acum “carantina colectiva”. În mod similar, cu mai bine de un deceniu în urmă, Pfefferbaum (2008) a afirmat că CR necesită șapte factori interrelațiați: (a) conectivitate, angajament și valori partajate; (B) participare; (c) structura, roluri și responsabilități; (d) resurse; (e) sprijin și îngrijorare; (f) analiza critica și construirea de abilități; și (g) comunicare

3. Rezilienta nationala4(RN): se traduce prin rezilienta sociala, adica prin raportare la 4 componente sociale principale: patriotism, optimism, integrare sociala, incredere in institutii publice si politice. Ceea ce perturba “rezilienta” este sentimental de pericol si neincredere care se poate raporta la nivel de individ, comunitate vs institutii publice/politice, rezultatul fiind “proiectarea in haos” si destructurarea prin accentuarea vulnerabilitatilor in retea, cu “efect de domino”.

RECOMANDĂRI:

Consideram ca, un prim pas pentru restabilirea nivelului de securitate si rezilienta la nivel individual, comunitar si national, este “reconectarea”, post COVID-19, la o noua infrastructura informationala, decizionala etc. care sa genereze sentimentul de incredere a cetatenilor in institutii publice/politice, dar si resimtirea bunastarii sociale pe trei nivele: individ, comunitate, national.
In acest context, se recomanda reinterpretarea “Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030”, unde dimensiunea MILITARA devine PILON STRATEGIC, alaturi de ceilalti trei piloni – economic, mediu, social.
De asemenea, indicatorii de avertizare timpurie, ca parte din analiza pe scenarii alternative, arata utilitatea si relevata infiintarii unor Brigazi Militare NATO URBAN, adica infiintarea si operationalizarea de efective militare integrate la nivel urban, afiliate parteneriatului strategic cu SUA/NATO/UE, pentru asigurarea securitatii si rezilientei urbane in caz de catastrofe, dezastre naturale, pandemii, “razboaie urbane” etc. Reiteram ideea, potrivt careia : “Are Romania sanse sa devina model de strategii militare integrate la nivel urban pe flancul de S-E NATO, in contextul pandemiei COVID-19?!”,

Analiză realizată de către:

D-l Victor Aileni, Ex-Senator al Romaniei în Comisia Militară, actualmente coordonatorul departamentului de analiza si planificare strategica al firmei MabeInvest LLC SUA/Romania. În portofoliul său se regăsește consultanța acordată pentru baza militara de la Kogalniceanu (2007) și pentru construcția Scutului Antirachetă de la Deveselu.
Dr. Neacșu Steluța Mădălina este Doctor in Informatii si Securitate Nationala și oferă expertiză în securitate si rezilienta urbana, politici si strategii NATO/UE, NATO URBAN, analiza de intelligence, competitive intelligence, juridic-administrativ, GDPR etc.

Sursă: www.caravanaurbana.ro


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

CNAS a emis ediția a II-a a Ghidului Asiguratului. Ce drepturi au pacienții români asigurați și neasigurați?

Distribuie Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) din România a elaborat, în data de …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.