Home / Politic / Florin Buicu, apel către Guvern pentru informare corectă și transparentă a populației

Florin Buicu, apel către Guvern pentru informare corectă și transparentă a populației

Modul în care au fost gestionate acțiunile de stopare a răspândirii virusului Covid-19 în România din partea autorităților până în prezent, pregătirea sistemului de sănătate pentru a face față cazurilor de îmbolnăviri, transparența datelor comunicate privind numărul de îmbolnăviri, gestionarea efectuării testelor în rândul pacienților și a medicilor, ridică câteva semne de întrebare, potrivit conf. dr. Florin Buicu, deputat PSD de Mureș, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților.

”Cetățenii au dreptul să știe care este situația reală pentru a se putea proteja, mai ales atunci când li se impun restricții! Minimalizarea situației și ascunderea situației reale reprezintă un obstacol în conștientizarea de către public a gravității situației și pentru conformarea voluntară a cetățenilor la restricțiile impuse de Guvern”, a precizat conf. dr. Florin Buicu.

Acesta solicită public Guvernului să răspundă la o serie de întrebări prin care să clarifice multe dintre problemele semnalate.



”1) Pe data de 23 decembrie 2019, Guvernul și-a angajat răspunderea pe Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2020, conform cărora fondurile pentru Sănătate au fost reduse cu 22%, respectiv 3,5 miliarde lei, față de anul 2019. În aceeași zi Guvernul și-a angajat răspunderea pe abrogarea unor prevederi din OUG 114/2018, prin care companiile din sistemul bancar și din sistemul energetic erau scutite de taxe estimate la circa 1,5 miliarde lei. Până la data de 23 decembrie 2019, au existat informări adresate Guvernului de către serviciile de informații cu privire la riscul epidemiei de coronavirus? Decizia Guvernului de a reduce fondurile la Sănătate a fost luat în cunoștință de cauză privind riscul epidemiei de coronavirus?

2) Guvernul a prezentat informații contradictorii cu privire la nivelul stocurilor de materiale și echipamente de protecție pentru medici:

o în timp ce primul-ministru Ludovic Orban declara că stocurile erau zero, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, și secretarul de stat din Ministerul Sănătății (azi ministrul Sănătății), Nelu Tătaru, au afirmat că în stocuri existau materialele și echipamentele de protecție achiziționate pentru epidemia Ebola din perioada 2014-2015.

De asemenea, contrar declarațiilor prim-ministrului privind stocurile, președintele României Klaus Iohannis declara după ședința CSAT din 22 februarie 2020, că „toate autoritățile au luat la timp măsurile care se impun pentru a preveni contaminarea”. Tot atunci, președintele Iohannis spunea că se vor lua măsuri pentru protejarea medicilor doar „în eventualitatea – atenție – eventualitatea confirmării unor cazuri de coronavirus pe teritoriul României”.

Care este realitatea privind situația stocurilor unor astfel de echipamente? Când și în ce volum s-a făcut fiecare achiziție de echipamente și materiale pentru protejarea personalului medical după data de 22 ianuarie 2020, când în cadrul unei întâlniri de urgență pe tema coronavirus, Organizația Mondială a Sănătății avertiza statele să se pregătească pentru riscul epidemic?

3) Decizia ca Guvernul să aloce fonduri pentru achiziția de materiale și echipamente individuale de protecție în fața riscului infectării cu coronavirus a fost luată în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 22 februarie 2020. Care este motivul pentru care această decizie s-a luat abia la o lună după ce OMS avertiza statele lumii să se pregătească pentru epidemia coronavirus?

4) Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a aprobat pe 24 martie 2020, ca Romarm să producă materiale și echipamente de protecție a medicilor. Având în vedere alertele transmise de OMS începând cu 22 ianuarie și ulterior, de ce acest ordin al Ministrului Economiei a fost emis abia două luni mai târziu după intrarea în carantină a Spitalului Județean Suceava ca urmare a infectării a zeci de cadre medicale?

5) În cadrul întâlnirii de urgență din 22 ianuarie 2020, Organizația Mondială a Sănătății avertiza statele să se pregătească pentru epidemie și pentru „depistarea timpurie” a noului virus. După 22 ianuarie 2020 până în prezent, care a fost numărul de teste PCR disponibile ÎN FIECARE ZI în sistemul medical din România?

6) Când și în ce volume s-au făcut achizițiile de teste PCR către Guvernul României, începând după data de 22 ianuarie 2022, până în prezent?

7) Când și în ce cantitate s-au făcut achiziții de aparatură de testare PCR de către Guvernul României, după data de 22 ianuarie 2022, până în prezent? Câte dintre acestea au fost achiziționate de autoritățile locale și câte de către Guvernul României?

8) Ce măsuri a luat Guvernul și la câte zile după avertizarea OMS din 22 ianuarie pentru suplimentarea personalului specializat pentru procesarea testelor PCR? Care este situația efectivelor de cadre medicale implicate în procesarea testelor, în fiecare zi după data de 22 ianuarie 2020?

9) Având în vedere că protejarea personalului medical reprezintă prioritatea zero în caz de epidemie/pandemie, în câte unități medicale din România se realizează în prezent testarea zilnică a cadrelor medicale pentru identificarea din timp și izolarea cazurilor de infecții coronavirus astfel încât să se reducă riscul de contagiune pentru restul corpului medical?

10) Având în vedere informațiile contradictorii apărute în spațiul public, care este  numărul de locuri în secțiile de anestezie și terapie intensivă (ATI) funcționale în mod real în România în acest moment și care este gradul lor de ocupare în prezent?

11) Care este capacitatea reală de testare (teste PCR) pe care o are România în prezent? Care a fost evoluția, pe zile, a capacității de testare în România (teste PCR)?

12) Cum explică Guvernul discrepanțele mari între datele comunicate oficial privind numărul de cadre medicale infectate? (anchetă Adevărul). Care sunt măsurile luate de Guvern împotriva celor care au difuzat informații eronate cu privire la aceste date?

13) De ce sunt în prezent persoane decedate cu infecție coronavirus confirmată, care nu apar în raportările oficiale ale Guvernului, deși au fost decedate de mai multe zile? (anchetă Libertatea).

14) De ce Guvernul a optat doar pentru testarea pacienților cu simptome clare de infecție cu coronavirus, având în vedere că statisticile prezentate la nivel mondial relevă că 17,9% dintre cei infectați sunt asimptomatici, iar până la 60% sunt cazuri cu simptome ușoare sau medii?

15) După data de 31 ianuarie 2020, când a fost confirmat primul caz de infecție coronavirus în Italia, câți cetățeni români din această țară au revenit în România? Câți dintre ei au fost testați, câți au fost trimiși în carantină și câți în izolare? Aceleași întrebări sunt valabile pentru celelalte state cu comunități mare de cetățeni români (Spania, Franța, Marea Britanie, Germania?)?

16) Ce măsuri a luat Guvernul pentru a se asigura că persoanele aflate în izolare la domiciliu în mediul rural au respectat condițiile impuse?

17) Care a fost numărul de locuri de carantină amenajate de Guvernul României după data de 31 ianuarie 2020 când în Italia a fost confirmat primul caz de coronavirus și când era de așteptat ca în România să revină un număr mare de cetățeni români, potențiali purtători ai noului virus?

18) Care este numărul de teste PCR efectuate pe fiecare județ, după adresa de domiciliu a celor testați?

19) Care este numărul de cazuri confirmate pe fiecare localitate și pe fiecare județ din România, după adresa de domiciliu a celor testați?”.

Arina TOTH

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Admitere 2020 UMFST Târgu Mureș: Peste 3.800 de locuri oferite candidaților

În anul universitar 2020-2021, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din …