Home / Sanatate / INTERVIU. Marius Călin Cherecheș, soluții pentru viitorul României: stimularea producției locale și protejarea capitalului românesc

INTERVIU. Marius Călin Cherecheș, soluții pentru viitorul României: stimularea producției locale și protejarea capitalului românesc

Distribuie

Pandemia Covid-19 și criza financiară născută ca urmare a măsurilor de izolare socială și reducerea activităților economice a prins România total nepregătită pe zona de sănătate din cauza politicilor duse în ultimii ani. Lipsa medicamentelor din farmacii și a materialelor sanitare din spitale arată o Românie dependentă de importuri, cu o producție locală lăsată de izbeliște de autorități ani de zile, fără măsuri concrete de stimulare a producătorilor locali, iar autoritățile par a fi depășite de gestionarea situației privind răspândirea virusului în rândul populației. Pe viitor, după ce vom ieși din această situație, este nevoie de schimbarea mentalităților, dar ”trebuie găsită o soluție de protejare a capitalului românesc”, susține Marius Călin Cherecheș, farmacist și antreprenor în domeniul farmaceutic. Într-un interviu acordat cotidianului Zi de Zi acesta a făcut o amplă analiză a situației actuale din sistem, arătând unde s-a greșit, și a punctat care sunt perspectivele de viitor pentru a începe să construim în România.

Reporter: Pandemia Covid-19 este cea mai gravă criză de sănătate din epoca modernă ale cărei efecte se vor resimți mult, în toate domeniile de activitate. În opinia dumneavoastră, în calitate de antreprenor dar și de farmacist, care credeți că au fost și eventual sunt sincopele României în fața acestei crize?

Marius Călin Cherecheș: În primul rând, România avea o criză a medicamentelor din anul 2015 și nu a fost corectată indiferent de semnalele venite din partea farmaciilor. Am fost persiflați chiar acum câteva săptămâni când ni s-a spus că nu este nicio problemă cu Euthyrox. Cu alte cuvinte, România nu are un nivel de stocuri pentru vremuri normale, așa că nu putem discuta despre situația de criză. Tot veche este problema numirilor politice în pozițiile de șefi la DSP și spitale. În perioade de criză este foarte important ca managementul acestor structuri să fie profesionist. Sunt foarte mulți manageri extrem de capabili, dar sistemul clachează prin verigile slabe și s-a dovedit că toate verigile slabe de până acum au făcut parte din categoria celor numiți politic. Acești oameni nu erau capabili să performeze în domeniu privat și sunt mediocrii și acum trebuie să ne bazăm pe ei să ne scoată din criză. În al treilea rând, cred că suntem tributari vechiului concept al formelor fără fond. Evaluările structurilor medicale se face „pe hârtie”. Orice persoană care a avut treabă la vreun spital recent a văzut că trebuie să completeze 100 de hârtii fără sens, dar nu a beneficiat de nicio îmbunătățire semnificativă de fluxuri, proceduri sau eficiență.

Rep.:  În aceste momente putem spune că se resimte cel mai acut faptul că România a fost o țară care a ales să importe în loc să producă. Vedem în aceste zile ce se întâmplă în spitalele din România, lipsurile, dar și solidaritatea populației pentru a face donații, pentru a susține sistemul. După ce va trece această pandemie, ce măsuri concrete ar trebui să ia autoritățile pentru a restarta economia și sistemul medical românesc?

M.C.C: România nu a avut o politică reală a medicamentului. Principiul a fost să avem ce este mai ieftin, indiferent de unde vine. Mai mult, după 2010 a apărut și taxa clawback pe care statul a susținut-o, indiferent de părerile celor din industrie. Am bănuiala că la fel s-a întâmplat și în cazul materialelor sanitare. Rezultatul este că nu avem disponibilitate nici la medicamente, mai ales cele uzuale și ieftine, și nici la materiale sanitare pentru că fiecare țară își protejează populația proprie, în primul rând.

Solidaritatea cetățenilor este admirabilă și putem spune că este marele câștig al acestei crize. Cu toate acestea, nu consider că este normal ca spitale ce ar trebui să fie finanțate corespunzător de autorități locale sunt dependente de donațiile populației. Aceleași autorități locale cheltuiau sume imense pe diverse serbări, cluburi de fotbal etc. Mi-aș dori ca cetățenii care au donat zilele acestea să-și aducă aminte peste câteva luni că au plătit de două ori, prima dată prin taxe și apoi prin donații, în timp ce o parte din bani au fost risipiți de aleșii lor. Nu am mari speranțe că ceva se va schimba în viitor. Vom alege, din puține opțiuni, tot politruci mediocrii, care vor fura în același fel și pe viitor.

Rep.: Dar pentru industria farmaceutică și farmaciile care se află la un moment de răscruce ce ar trebui făcut? Știm că autoritățile pregătesc plafonarea taxei clawback pe trei categorii astfel încât să încurajeze producția de medicamente în România, dar și să asigure accesul populației la medicamente generice și inovative, indiferent că sunt produse în România sau în străinătate. Este suficient?

M.C.C.: Taxa clawback trebuie să fie predictibilă în primul rând. Apoi trebuie să fie la un nivel decent. Nu știu nicio afacere, în sistem perfect concurențial, care să plătească o taxă de 30% pe vânzări. Populația ar trebui să știe ca 25-30% din costul suportat de stat este de fapt suportat de producătorii de medicamente. Atunci când merg la farmacii și li se spune că 10 lei sunt compensați, 3 lei sunt plătiți de producătorul de medicamente, statul de fapt compensează 7 lei. Insistența cu care statul a aplicat această taxă a dus la dispariția multor medicamente uzuale de producție locală. Orice propunere ce ar putea asigura predictibilitate și decență este extrem de valoroasă. Mai mult, cred că trebuie găsită o formulă care să stimuleze producția locală.

Rep.: Cum credeți că vor putea trece peste acest moment antreprenorii din domeniul farma, atât din zona de producție farma cât și farmaciile?

M.C.C.: Foarte greu. Toată piața de farmacii este privată și scăderea consumului afectează în egală măsură și farmaciile. În plus, toate măsurile de protecție a personalului din farmacii au fost suportate integral de proprietarii farmaciilor. Până acum toate farmaciile au fost deschise și au asigurat asistența cu medicamente a populației fără să beneficieze de niciun suport din partea statului. Mai mult, materialele de protecție, măști, mănuși, dezinfectanți, au fost cumpărate la prețuri de 10-20 de ori mai mari în această perioadă. Producătorii și distribuitorii au fost în aceeași situație.

Rep.: Cum vedeți modul în care ar trebui să fie construită economia, domeniul sanitar, implicarea autorităților și a populației după ce va trece această pandemie? În acest moment se caută produsele realizate pe plan local. Este oare momentul zero în care populația și autoritățile și-au întors privirea spre producția din România și ar putea avea ea șanse să înflorească, să vorbim de produs în România și cumpărat ce e produs în România?

M.C.C.: Nu cred că se va întâmpla o trecere bruscă spre produsele locale. După criză mă aștept să ne reluăm vechile obiceiuri. Pentru o schimbare de paradigmă este nevoie de o perioadă de timp mai lungă și de măsuri economice țintite. Fundamental trebuie găsită o soluție de protejare a capitalului românesc. Dacă vor fi mai multe afaceri controlate de capital românesc, modelul de consum ar putea suferi modificări.

Rep.: Ce credeți că se va schimba după această criză economică ce va urma și ce ar trebui să învățăm fiecare? Cum va arăta perioada post-criză în România la nivel de comportament uman?

M.C.C.: Personal, nu cred că se va schimba foarte mult în termeni de consum. Mulți oameni vor rămâne fără un loc de muncă în această perioadă și vor fi mult mai atenți la acest aspect în viitor. Nu mă aștept ca statul să restructureze aparatul supra-dimensionat de care beneficiază, așa că prăpastia stat-privat se poate adânci în perioada următoare. Nu pot să-mi dau seama cât de sustenabilă va fi această situație.

A consemnat Arina TOTH

 

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Bernadette Szocs, început fulminant la WTT Champions Incheon 2024

Distribuie Mureșeanca Bernadette Szocs a avut un început fulminant la WTT Champions Incheon 2024. Potrivit …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.