Rareș Bogdan: „Mâncarea poate fi un atu uluitor pe care România să-l aibă în perioada următoare”

Prim-vicepreședinte PNL, Rareș Bogdan, într-un interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu,  publicat pe  www.cristoiublog.ro, a atins printre altele și problema agriculturii, alături de subiecte precum inevitabila criză economică, redresarea postepidemie,  precum și exploatarea terenurilor agricole în contextul inerentei crize alimentare.

Primul aspect vizat a a fost cel legat de necesitatea dialogului  între marii jucători din piața românească, de la multinaționale până la marii procesatori, mari producători din zona agricolă, denumind agricultura „marele pariu” care trebuie câștigat de către România.

„România îl poate câștiga în această perioadă, încercând din această criză să vedem și oportunitățile. Putem, având în vedere că e un pariu pe care de 30 de ani l-au pierdut toate puterile, putem reîncerca câștigarea pariului cu agricultura. Cred că poate fi marele nostru atu. De ce? Pentru că din punct de vedere al hranei.  lumea va ajunge la o criză alimentară, la o criză a produselor de panificație, de diverse alte lucruri, brânzeturi. Ei România aici poate juca fabulos. Pe de-o parte datorită terenurilor agricole, pe de altă parte datorită procesatorilor încă români și producătorilor români. În perioada de început a crizei, cînd prețurile au explodat din cauza unor speculanți, mari producători români de la TransAvia, pui, la Agricola Internațional pui Bacău, Alba ceilalți Albalactul, zona Cristim, salamul, zona Mandy sau salam de Sibiu sau Scandia Sibiu, deci jucătorii români din zona de producție alimentară au reușit să țină prețurile la valoarea dinainte de începerea crizei. Ceea ce, pentru prima dată, s-a văzut parteneriatul producător român – industriaș român cu guvernul sau cu statul român, dacă vreți. În timp ce ceilalți au încercat să joace și sînt câteva lanțuri, n-o să le nominalizez, care au încercat să dubleze prețul, să tripleze, să creeze dispariția unor produse de la drojdie la multe altele pentru a ajunge cu prețurile foarte sus, producătorii români au ținut prețurile pe prețul dinainte de 15 februarie și aici s-a văzut că noi nu ne putem bizui, de fapt, în următoarea perioadă decât pe capital românesc”, a precizat Rareș Bogdan.

De la statutul de piață de desfacere la cel de furnizor

Alt aspect atins de politicanul liberal al fost cel legat de raportul piață de desfacere-furnizor.

„România are forță de muncă și teren, pământ. Noi avem pământ. Noi astăzi avem pământ, pământ pe care putem să-l lucrăm și să aprovizionăm, în viitoarea criză alimentară care se preconizează la nivel european și mondial putem aproviziona cu produse de bază cît și procesate marile lanțuri. Adică în momentul când vine Carrefour, când vine Metro, când vine Kaufland, Selgros sau Mega Image în România le spui așa: „Da, domnule, în regulă, excepțional, ați intrat pe piața românească, aveți toate facilitățile dar noi vrem să vă dăm cârnații de Pleșcoi și brînza de burduf uluitoare sau salamul de Sibiu să-l băgați în toată rețeau Carrefour că voi n-aveți numai 60-70 de magazine în România, voi aveți la nivel european 1000 de magazine.Adică produsul salam de Sibiu, brânză extraordinară, în diverse… făcută la Sibiu, făcută la Bran, făcută la Rucăr, făcută în Bucovina. Toate aceste produse noi trebuie să le ducem și în rețele lor, nu doar să devenim strict…, deci produsele noastre să rămână pe piața românească și afară să nu ieșim cu nimic. Plus grâu, produse de panificație, toate acestea pot să asigure din România, ceapă, usturoi, pătrunjel”, a menționat Rareș Bogdan.

„Să înțeleagă lumea că nu sîntem doar piață de desfacere”

„E anormal, dacă mergem împreună la Metro sau unde vreți dumneavoastră, vom cumpăra pătrunjel din Ungaria, vom cumpăra coacăze din Croația, vom cumpăra căpșuni din Turcia, vom cumpăra roșii inclusiv cu un mare producător de roșii cum e România, mai ales partea sudică, vom lua în continuare roșii din Sicilia. Știu că putem lua dar astea trebuie să le luăm în luni noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, după care noi trebuie să investim în solarii, trebuie să renegociem cu Uniunea Europeană, să alocăm mai mulți bani pentru sere, pentru solarii ca să producă aici. Pentru că repet, știm să facem producție alimentară, avem un pământ care dă cantități uriașe în Balta Brăilei și nu numai de cereale la hectar și nu numai, de porumb, de sfeclă roșie, știm să luăm bani europeni pe subvenția pe aceste produse, mai trebuie să creștem puțin să fim la nivelul Poloniei, sau al Franței sau a Germanie și mai rămîne doar să înțeleagă lumea că nu sîntem doar piață de desfacere. Noi, mental, trebuie să depășim momentul de la piață de desfacere să devenim furnizori, furnizori pe ceea ce ne pricepem. Că degeaba nu putem furniza ceasuri, ca elvețienii, n-avem cum. Nu putem să furnizăm mașini ca nemții, decît în parteneriat cu ei. Cum avem Fordul cu americanii, cum avem cu francezii la Dacia Renault, în schimb putem furniza mâncare. Deci mâncarea poate fi un atu uluitor pe care România să-l aibă în perioada următoare”, a declarat Rareș Bogdan.

De unde atâta interes pentru agricultură din partea lui Rareș Bogdan ? Simplu spune acesta, e sectorul unde sunt bani europeni de care România poate profita.

„E o chestiune extrem de simplă: cei mai mulți bani care intră în România de 12 ani, de 12 ani din partea Uniunii Europene intră aceste subvenții directe, ăia sînt bani siguri, care nu sînt pe proiecte, nu sînt pe ne aprobă sau nu ne aprobă anumite proiecte și reușim să accesăm sau să nu accesăm dintr-o anumită axă, ăștia sînt bani care vin. Că sînt pe cap de bovine, pe cap oi, pe cap de vaci, pe cap de pădure, pe teren arabil, pe pășune, deci sînt bani pe care putem să-i luăm. Pe lângă asta sînt bani în plus pe care n-am reușit să-i aducem în zona vitivinicolă și în alte zone. Sînt bani pe care Europa îi va da. Noi trebuie să știm să îi aducem. Noi avem 840.000 de mici fermieri. Sigur că noi considerăm mici fermieri și gospodăriile de subzistență, cu agricultură de subzistență dar înregistrați sînt 840.000. Mari agricultori nu sînt atît de mulți la nivelul României, sînt câteva mii. În schimb mica agricultură, agricultura de subzistență din zona rurală a României încă foarte puternică este majoritară 800 și ceva de mii. Aici nu e o bătălie electorală, nu e o bătălie politică, aici este o realitate. Eu m-am uitat nu sînt multe zone în care noi putem să jucăm la nivel european. Da, nu sînt, ăsta e adevărul n-are rost să ne îmbătăm cu apă rece că nu știm să facem nici detergenți, nici ceasuri, am spus, și nici alte lucruri la calitatea pe care o fac francezi, nemți, italieni, nici haine ca italieni, nici parfumuri ca francezii. În schimb știm să facem mobilă, nu să exportă buștean, mobilă, produs finit, știm să facem mîncare și să o facem la costuri bune și foarte gustoasă, adică bio, calitate foarte bună, fără tot felul de adăugiri de astea chimice și avem și persoane pregătite pentru asta”, a declarat Rareș Bogdan.

„Trebuie să învățăm să nu ne fie teamă să negociem”

Un rol important din punctul de vedere a lui Rareș Bogdan îl reprezintă modul în care România va reuși să-și impună punctul de vedere în cadrul Uniunii Europene

„Trebuie să înțelegem că în următoarea perioadă sînt câteva pariuri pe care le putem câștiga și sînt altele pe care le putem pierde. Trebuie să învățăm să jucăm la mare, trebuie să ne susținem punctul de vedere, trebuie să învățăm să nu ne fie teamă să negociem. Sigur nu trebuie să negociem cu pumnii în masă, nu trebuie să negociem cu capete în gură dar trebuie să negociem foarte hotărât orice condiție. Adică, de exemplu dacă banii pe Covid sînt în zona euro cu precădere trebuie să ne batem ca acești bani să nu meargă prioritar pe zona euro, că nu e nici o diferență, să meargă pe tot ce înseamnă Uniunea Europeană, nu doar pe zona euro. De asemenea, statele nordice care spun: „Domne’, noi nu vrem să susținem Sudul Europei sau Estul Europei în această criză” trebuie să înțeleagă că fără piața din Italia, fără Grecia, fără Spania, fără România, fără Bulgaria, fără Portugalia e complicat pentru Germania să reziste, sau pentru Suedia să reziste în următoarea perioadă și trebuie să fie o împăcare între cele două curente. Eu nu zic acum că trebuie acum să fim pe modelul lui Salvini sau pe modelul lui Orban și să dăm cu pumnul în masă și să purtăm războaie cu Europa. În schimb trebuie să negociem cu Europa, e o diferență. Să ne arătăm piața, că totuși sîntem a 7-a țară, acum a 6-a țară”, a spus prim-vicepreședinte PNL

Sursă www.cristoiublog.ro