Lecția dată de vest. Fondurile europene, vitale în perioada post pandemie

Conform unui clasament privind absorbția de fonduri europene de către orașele românești, publicat de start-up-ul global online UrbanizeHub, două municipii situate la vest de Județul Mureș – Oradea, respectiv Cluj-Napoca – ocupă primele trepte ale podiumului. Din clasamentul întocmit este exclusă capitala București, care beneficiază de mari investiții în infrastructura majoră.

UrbanizeHub menționează într-o analiză privind posibila situație economică post pandemie, că „fondurile europene sunt vitale în acest moment, mai ales că circa 65% din fondurile alocate României pentru perioada de implementare 2014-2023, încă nu au fost absorbite. În mod evident, cei care au deja contracte semnate pe fonduri europene vor fi cei mai câștigați.”

În topul menționat, Oradea se situează pe prima poziție, cu 255.588.077 euro, urmată la o diferență de circa 40 milioane euro de municipiul Cluj-Napoca (215.674.620 euro).

O cercetare sumară a clasamentului scoate la iveală câteva amănunte interesante. Între primele 24 de localități – după absorbția fondurilor de la Uniunea Europeană – se numără încă două orașe din județul Cluj: Municipiul Turda (locul 11) și Municipiul Dej (locul 18).

Turda, cu circa 56.000 locuitori, are la ora actuală o absorbție a fondurilor europene sensibil egală cu cea a municipiului Constanța, cu un număr al populației de 5 ori mai mare.

În același timp, Municipiul Dej, cu o populație cifrată undeva la 38.000 locuitori, are o rată a absorbției fondurilor, de peste 1.600 euro pe cap de locuitor, devansând la totalul fondurilor contractate Municipiul Craiova: 53.934.089 euro, față de 53.898.873.

Cu alte cuvinte vestul țării și Transilvania, în general, se situează onorabil la contractarea banilor din fonduri europene. Printre surprizele plăcute din clasamentul alcătuit de UrbanizeHub, după date oficiale de la Ministerul Fondurilor Europene, se numără și Bistrița (poziția a 9-a, cu 71.705.180 euro contractați) și Zalăul (poziția a 12-a, cu 69.857.101 euro contractați).

Pentru noi mureșenii, întrebarea firească este unde se clasează municipiul Târgu Mureș, în ceea ce privește fondurile europene accesate și de ce nu ne aflăm în acest clasament, având în vedere suntem al șaisprezecelea oraș din România, după dimensiunea populației?

Criza economică post pandemie ori a unuia din valurile pandemiei, în cel mai prost scenariu, își va arăta colții în curând. Dacă este să luăm în calcul afirmațiile celor de la UrbanizeHub, conform cărora „vor fi mai bine pregătiți pentru perioada post-pandemie, cei care au contractat mai multe fonduri europene”, noi, mureșenii, cum vom gestiona situația cu ceea ce am „agonisit” de la Uniunea Europeană?

I.S.